Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, după bilanţul SRI pe 2011, că nu îi consideră vinovaţi pe procurorii gălăţeni care au gestionat dosarul deputatului Mihail Boldea de un aranjament cu infractorul, şeful statului apreciind că a fost vorba, în cazul acestora, despre o "neîndemânare".
"Există tentaţia publică de a da vina pe procuror pentru un aranjament. Nu, eu cred că a fost o neîndemânare a procurorilor în modul cum au gestionat chemarea grupului, pentru că ei avut 24 de ore să facă 22 de percheziţii domiciliare, să facă referatele, să audieze vreo 20 de oameni, să facă referatele de arestare pentru oopt din ei. Este clar că aici, lucrând sub o asemenea presiune, într-un timp atât de scurt – 24 de ore, procurorii au putut să greşească", a spus preşedintele, după prezentarea bilanţului SRI.
De asemenea, el a arătat că este convins că procurorii nu au dorit să îl scape pe Boldea, pentru că aceştia au adunat în doi ani probe importante la dosar.
"Eu sunt convins că oamenii ăştia care investighează dosarul Boldea de doi ani nu au vrut să îl scape, pentru că altfel nu puneau în dosar ce au pus, toate probele relevante legate de el. Probabil a fost o eroare generată şi de statutul altfel al lui Boldea decât al celorlalţi opt care au fost arestaţi şi de aici o planificare greşită. Probabil dacă începeau acţiunea luni, nu ar mai fi fost weekendul în care Boldea a putut să se gândească la toate soluţiile şi să treacă cu paşaport diplomatic până în Kenya. Deci nu i-aş învinui pe procurori", a afirmat Băsescu.
Totodată, el a arătat că şi mandatul dat de procurori către SRI în privinţa lui Boldea "a fost executat fără reproş", fiind vorba despre un mandat de interceptări audio, nu de filaj.
"Vă pot spune că am verificat mandatul dat de procurori către SRI, a fost executat fără reproş pentru că s-a dat mandat doar pe ascultări, nu s-a cerut filaj, care putea fi cerut şi Ministerului de Interne şi SRI-ului. S-a cerut mandat pe ascultări, asta a dat procurorul, asta a făcut SRI-ul", a spus Băsescu.
El consideră că a contat în acest caz şi noutatea situaţiei cu care s-au confruntat procurorii. "Cred că presiunea sub care s-a lucrat, noutatea - pentru că nu poate fi comparat, am văzut comparaţii de genul că s-a putut la senatorul Banias - era acolo cu totul altceva, acolo s-a cerut interdicţia de a părăsi ţara, aici s-a cerut arestarea. Interdicţia de a părăsi ţara nu necesita aviz din Parlament, pe când arestare necesita aviz de la Parlament. Deci cred că şi oboseala, şi o carenţă profesională a făcut ca procurorii să declanşeze operaţiunea într-un moment neoptim, dar exclud posibilitatea ca doi procurori care au lucrat doi ani la acest caz să vrea să le scape exact creierul acestei operaţiuni", a concluzionat el.
Preşedintele a spus, răspunzând unei întrebări, şi că nu crede că plecarea lui Boldea din ţară poate reprezenta o bilă neagră pentru SRI, însă consideră că modul cum Parlamentul a reacţionat la solicitarea Parchetului de ridicare a imunităţii "va aduce o bilă albă".
El a mai arătat şi că România va trebui să îşi modifice legislaţia în perspectiva aderării la spaţiul Schengen, când nu vor mai fi controale la frontierele cu Bulgaria şi Ungaria, pentru a opri plecarea din ţară a infractorilor.
"Ştiţi ce v-aţi ruga să vă imaginaţi? România în spaţiul Schengen, fără control de frontieră cu Bulgaria, fără control de frontieră cu Ungaria. Este clar că într-o astfel de situaţie trebuie să ne adaptăm, nu suntem în Schengen, dar vreau să vedem puţin ce va fi peste câteva luni. Va trebui să ne adaptăm legislaţia cu privire la reţinerea potenţialilor infractori şi a infractorilor la această realitate că nu va mai exista control la frontieră. Acum spunem a trecut frontiera, dar ce vom spune peste câteva luni când nu va mai fi control de frontieră?", a mai spus Băsescu.
Vineri, preşedintele României, Traian Băsescu, a anunţat, la finalul şedinţei de bilanţ a Serviciului Român de Informaţii (SRI), că Boldea se afla în Kenya.
Conform procedurilor, după emiterea unui mandat de arestare preventivă, instanţa, prin Serviciul exercutări penale, transmite mandatul de arestare către Serviciul urmăriri din cadrul Poliţiei, care trebuie să îl ducă la îndeplinire. În cazul în care poliţiştii stabilesc faptul că persoana pentru care a fost dispusă măsura preventivă nu mai este în ţară, întocmesc un referat de constatare, urmând ca aceasta să fie căutată prin Interpol.
Potrivit unui oficial al Parchetului instanţei supreme, când persoana pentru care procurorul a cerut arestarea preventivă nu este găsită în ţară, magistratul trebuie să se adreseze din nou aceleiaşi instanţe cu o solicitare de urmărire internaţională. În cazul în care instanţa admite solicitarea, persoana vizată începe să fie urmărită internaţional prin Biroul Interpol.
Conform Legii 302/2004, republicată, "în cazul în care un mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei nu poate fi dus la îndeplinire, întrucât inculpatul ori condamnatul nu se mai află pe teritoriul României, instanţa care a emis mandatul de arestare preventivă sau instanţa de executare, după caz, la propunerea procurorului sesizat în acest scop de către organele de poliţie, emite un mandat de urmărire internaţională în vederea extradării, care se transmite Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, în vederea difuzării prin canalele specifice".
Competenţa de a întocmi şi transmite cererile de extrădare în numele statului român revine Ministerului Justiţiei.
Deputatul Mihail Boldea este cercetat de procurorii DIICOT Galaţi pentru înşelăciune şi constituire a unui grup infracţional care ar fi produs un prejudiciu de peste un milion de euro.
În urma plecării lui Boldea, şi procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a dispus un control privind stabilirea modalităţilor de valorificare a informaţiilor şi măsurile dispuse de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în cazul Boldea.