Olaru: Speranţa noastră e că Boldea nu are sursă de finanţare foarte mare

Întrebat dacă Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) are indicii ca înainte să părăsească România, Mihail Boldea şi-a lichitat conturi, Codruţ Olaru a spus: "Vă pot da un singur alt exemplu, de altă natură, nu neapărat bănească: cu o lună înainte de punerea sub învinuire, casa în care locuieşte a fost înstrăinată, în mod formal, în mod categoric, tatălui său".

Avocatul Mihail Boldea, deputat (fost PDL, apoi UNPR-n.r.), a părăsit în 17 martie România, cu destinaţia Ankara, ulterior luând un avion către o ţară exotică. Cu o zi înainte fusese convocat la DIICOT pentru a fi audiat, însă s-a prevalat de dreptul de a tăcea.

Luni, 19 martie, DIICOT a cerut Parlamentului aviz pentru a îl reţină, aresta şi percheziţiona pe deputat.

Ulterior, în 20 martie, Camera Deputaţilor i-a ridicat imunitatea lui Boldea pentru a fi percheziţionat, reţinut şi arestat, însă parlamentarul plecase din ţară.

Joi, procurorii DIICOT au început urmărirea penală împotriva lui George Ştefan Boldea, fratele mai mic al deputatului Mihail Boldea, şi a tatălui acestuia, Gheorghe Boldea, pentru spălare de bani, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX.

Anchetatorii spun că Mihail Boldea, în urmă cu o lună, şi-a vândut casa în care locuia tatălui său, totodată donându-şi trei apartamente fratelui său, Ştefan Boldea, faptele intrând sub incidenţa infracţiunii de spălare de bani.

În 2011, deputatul Mihail Boldea i-a donat lui George Ştefan Boldea trei apartamente şi i-a acordat împrumuturi în valoare de 270.000 de euro.

Întrebat despre o aplicare a confiscării extinse a averii în cazul lui Boldea, procurorul şef Codruţ Olaru a afirmat că, deocamdată, se discută la nivelul cadrului legislativ actual.

Procurorul general al României, Codruţa Kovesi, susţine că investigaţiile în cauzele complexe au relevat limitările cadrului în care procurorii acţionează, oficialul pledând atunci pentru conficarea averilor nejustificate ale condamnaţilor.

În opinia lui Kovesi, pentru a fi cu adevărat eficienţi procurorii este nevoie, însă, şi de o intervenţie legislativă. "Se întâmplă de multe ori, ca unui traficant de droguri să i se poată confisca doar sumele obţinute la ultima tranzacţie sau unui funcţionar corupt să i se confişte doar ultima mită şi să nu fie posibilă confiscarea averii pe care, în mod vădit nu o putea obţine din venituri legale. Este inechitabil şi nu putem continua în acest mod", susţinea Codruţa Kovesi.

Potrivit şefului Ministerului Public, justiţia va fi într-adevăr eficientă atunci când un condamnat va pierde toate bunurile dobândite nelegal. "Atunci n-o să mai vedem situaţii în care infractorii îşi asumă riscul de a petrece un timp în închisoare ştiind că, după eliberare vor conduce maşini de lux şi vor locui în vile obţinute prin ilegalităţi, preciza Kovesi.

Procurorul general declara că este nevoie de norme care să răstoarne sarcina probei cu privire la caracterul licit al averii persoanelor condamnate.

"O astfel de reglementare funcţionează deja în majoritatea statelor europene, iar Curtea de la Strasbourg a considerat-o ca fiind în concordanţă cu standardele în materia drepturilor omului. România trebuie să implementeze Decizia-cadru 212 a Consiliului Uniunii Europene referitoare la confiscarea extinsă nu doar pentru a ne îndeplini obligaţiile asumate ca stat comunitar, ci în primul rând, pentru a răspunde unei nevoi sociale presante", a explicat Kovesi.

Ministerul Public a propus modificări ale legii, iar la scurt timp Ministerul Justiţiei a iniţiat proiectul de lege pentru completarea Codului penal şi a Legii 286/2009 privind Codul penal, privind confiscarea extinsă.

Confiscarea extinsă a averii a fost unul dintre subiectele discutate în 7 decembrie 2011 de către procurorul general al României, Codruţa Kovesi, cu şeful FBI (Federal Bureau of Investigation) din cadrul Departamentului de Justiţie al USA, Robert S. Mueller III.

În 13 decembrie 2011, Comisia juridică a Senatului a adoptat cu unanimitate de voturi propunerea legislativă a MJ privind confiscarea extinsă.