Kovesi despre imunitate: Trebuie să existe o măsură corelativă pentru a împiedica suspectul să plece

"Eu am declarat de fiecare dacă când am avut un astfel de caz. În primul rând, această imunitate şi această procedură n-ar avea ce să caute în procedurile judiciare. La primele cazuri solicitate s-a ridicat problema publicităţii, la următoarele cazuri s-a ridicat problema discutării în public a probelor de la dosar, vedeţi şi dumneavoastră în situaţia percheziţiei că de multe ori solicită obţinerea unei autorizaţie de percheziţie, dar eficienţa acestei autorizaţii nu-şi mai are locul după trei-patru zile cum s-a discutat şi la televizor", a spus procurorul general al României, răspunzând unei întrebări privind eventuala eliminare a imunităţii în cazul parlamentarilor implicaţi în afaceri judiciare.

În acest context, Codruţa Kovesi a indicat un caz foarte mediatizat, al unui deputat care urma să fie arestat, pentru care s-a dat avizul de către Parlament.

"Este foarte dificil să faci anchetă în astfel de situaţii, însă chiar dacă această imunitate nu va fi eliminată, trebuie prevăzută în Codul de procedură penală o situaţie specială pentru acest gen de proceduri. Când ţi se solicită să obţii un aviz cum este cel al deputaţilor, al senatorilor sau cum este avizul pentru judecători şi procurori (solicitat Consiliului Superior al Magistraturii-n.r.) trebuie să ai o măsură corelativă pe care poţi s-o dispui şi prin care să îl impiedici pe suspect să părăsească ţara, pentru că nu poţi să dispui două măsuri preventive pentru aceeaşi faptă", a explicat Kovesi.

În acest context, procurorul general a dat exemplul cazul Sorin Ovidiu Vîntu, în care procurorii, pentru a evita eventuala plecare a omului de afaceri, s-a instituit măsura interdiciţiei de a părăsi ţara, iar în momentul în care reprezentantul Parchetului a cerut judecătorului arestarea preventivă, măsura a fost repinsă tocmai pentru că nu se pot lua două măsuri preventive pentru aceeaşi faptă.

"Există o practică judiciară în acest sens, că nu poţi să dispui două măsuri în acelaşi timp şi din moment ce ai dispus măsura obligării de a nu părăsi ţara este foarte greu să obţii măsura arestării", a subliniat Kovesi.

Mihail Boldea a părăsit România în 17 martie când încă Parlamentul nu i-a ridicat imunitatea şi nu avizase cererea procurorilor DIICOT de arestare a deputatului.

Parlamentul s-a pronunţat în 20 martie.

Potrivit procurorilor DIICOT sunt date şi indicii rezonabile în legătură cu participaţia penală a deputatului Mihail Boldea, în perioada 2006 - 2011, în obţinerea unor importante foloase materiale, injuste, prin inducerea în eroare a unor persoane, cu ocazia încheierii unor contracte de vânzare-cumpărare ale unor imobile, ascunzând situaţia juridică reală a acestora ori existenţei unor convenţii comerciale în ceea ce priveşte bunurile.

Pentru obţinerea foloaselor materiale injuste, în perioada 2006 - 2008, deputatul Boldea (fost PDL) ar fi constituit un grup infracţional organizat împreună cu Mihaela Cristina Bolboceanu - avocat în cadrul Baroului Galaţi, Aurica Maria Luchiniuc - arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Galaţi şi fost subprefect al judeţului Galaţi, Elena Petrea - secretar în cadrul Cabinetului Individual de Avocatură "Boldea Mihail" şi Tănase Petrică.

Vineri seara, 16 martie, în acest dosar, judecătorii Curţii de Apel Galaţi au admis propunerea DIICOT şi au emis mandate de arestare preventivă pe numele a şase persoane, respectiv Elena Petrea, secretara cabinetul de avocatură al lui Mihail Boldea, Alexandru Bogdan Boza, fost membru PDL, Tudorel Vrânceanu, Sava Lucian Mirică, Carmen Mirică şi Ştefan Lazăr.

De asemenea, fostul subprefect de Galaţi Aura Luchiniuc şi avocata Mihaela Bolboceanu au primit interdicţia de a părăsi localitatea.

Decizia poate fi contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit DIICOT, în acest caz Mihail Boldea este cercetat pentru că ar fi determinat alte persoane să falsifice o serie de documente oficiale, respectiv patru hotărâri, patru expertize judiciare, adrese ca fiind emise de Primăria municipiului Galaţi, de la Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Galaţi sau de la Trezoreria municipiului Galaţi. Ulterior, aceste documente au fost folosite în faţa instanţelor de judecată ori a altor instituţii şi autorităţi în vederea obţinerii, în mod fraudulos, a dreptului de proprietate asupra unui număr de nouă imobile de pe raza municipiului Galaţi.

Astfel, ar fi fost atestate fapte sau împrejurări necorespunzătoare cu adevărul, respectiv s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti ori s-au efectuat menţiuni în registrele Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Galaţi.

Boldea este acuzat şi de spălare de bani, respectiv că ar fi ajutat terţe persoane în a ascunde ori a disimula proprietatea unor bunuri imobile ori drepturi asupra unor astfel de bunuri, deşi ştia că acestea provin din comiterea unor infracţiuni, cum ar fi fapte legate de traficul de fiinţe umane. Totodată, deputatul ar fi ajutat la dobândirea unor bunuri imobile (terenuri, clădiri şi apartamente), cunoscând că acestea provin din comiterea unor infracţiuni.