Udrea: PNDI pentru drumuri este blocat pentru că firmele nu au garanţii şi nu pot lua credite

Prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), MDRT şi-a propus să reabiliteze 10.000 de kilometri de drumuri judeţene şi de interes local, şi să construiască o serie de obiective, cum ar fi reţele de apă şi canalizare sau creşe şi grădiniţe. Investiţiile vor fi derulate cu fondurile constructorilor, urmând ca aceştia să-şi primească banii în timp, până în 2020.

"Acesta a fost PNDI-ul. Ce face diferit acest program? Faptul că statul nu dă bani. Vine privatul, construieşte pe banii lui, fie se împrumută, de regulă se împrumută pentru că vorbim de sume foarte mari, iar în timp statul îi returnează banii atunci când statul va avea bani. În cazul nostru, până în anul 2020. Numai că băncile nu mai dau credite, firmele n-au avut de unde să se împrumute, să vină cu banii lor, aşa că ne-am aflat în situaţia în care de un an de zile am încercat să găsim acele societăţi mari care să îşi poată permite să lucreze astăzi pe banii lor, iar statul să plătească în viitor. Am avut un mare asfaltator, un rege al asfaltului, Dorinel Umbrărescu, care a câştigat lucrările din şase judeţe, pentru că drumurile sunt împărţite, logic, pe judeţe, iar când a fost să semneze contractul nu a găsit nicio bancă să îl împrumute şi ca urmare a renunţat la contract", a spus Udrea.

Ea a spus că "mai toate firmele" care au încercat să contracteze credite bancare pentru construirea de drumuri prin PNDI au fost refuzate.

"Nu, nu le-au dat în condiţiile pe care noi le-am prevăzut acolo, pe care statul le-a prevăzut. Băncile nu au dorit să crediteze pentru că erau nişte condiţii puse în aşa fel încât să nu afectăm deficitul bugetar", a afirmat Udrea.

Ea a precizat că statul poate să garanteze jumătate din valoarea împrumutului prin Eximbank, dar pentru cealaltă jumătate firma trebuie să ofere ea garanţii.

"Băncile vor aşa, numai că firmele nu pot pune garanţii pentru o sumă atât de mare, au şi utilaje cumpărate în rate, deci firmelor le este foarte greu. Este un program care s-a vrut o soluţie în contextul acesta, din păcate doar câteva firme mari din România pot veni la o astfel de licitaţie. Nici măcar marile firme nu au reuşit să obţină împrumturi de la bancă în condiţiile în care statul le-a pus. Deci cam asta e cu PNDI-ul", a adăugat fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului.

La începutul lunii februarie, reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene au criticat Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii pe motivul că nu respectă bunele practici fiscale şi ar putea reprezenta un pericol pentru bugetul pe 2012. Cele două instituţii au recomandat autorităţilor să includă în acest program cât mai multe proiecte din fonduri UE.

"PNDI, deşi ar putea executa proiecte excelente, nu respectă bunele practici fiscale şi ar trebui limitate astfel de investiţii. Acest lucru este crucial pentru a se preveni risipa de fonduri publice insuficiente", a spus atunci şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks.

El a arătat că o sluţie pentru creşterea absorbţiei fondurilor UE ar fi includerea cât mai multor proiecte care pot beneficia de finanţare europeană în cadrul PNDI.

La rândul său, şeful misiunii CE, Istvan Szekely, a arătat că deşi perspectiva bugetară pentru 2012 este bună, singurul pericol l-ar putea reprezenta PNDI.

"Suntem îngrijoraţi cu privire la PNDI, deşi înţelegem importanţa acestui program şi ultilitatea obiectivului. Proiectele din PNDI ar trebui incluse în strategia fiscală pe termen mediu şi ar trebui să se încadreze în anvelopa de cheltuieli bugetare, altfel poate deveni o problemă majoră", a spus Szekely.