Prim-vicepreşedintele PDL Teodor Baconschi a declarat, într-o emisiune la TVR Info, că arhitectura Mişcării Populare va fi definită după alegerile locale, "când fiecare partid va deconta un anumit rezultat".
"Arhitectura Mişcării Populare va fi definită după alegerile locale, când fiecare partid va deconta un anumit rezultat. Însă important este ca ea să aibă şi o componentă civică, să atragă toate forţele, asociaţiile profesionale, de ce nu, sindicatele, ONG-urile interesate în această direcţie mare - adică finalizarea reformelor, continuarea unor politici publice care să ţină sub control deficitul şi care să nu ne expună la riscul unui scenariu grecesc", a declarat Baconschi.
El a adăugat însă, referindu-se la Mişcarea Populară, că aceasta este "o necesitate tactică pentru că dreapta românească, divizată până acum în fel şi chip, rămâne izolată în faţa unei alianţe precum USL-ul, care, în ciuda lipsei de alternativă practică la guvernarea Boc şi astăzi la guvernarea Ungureanu, este formată din nu mai puţin de trei partide care s-au coalizat".
"Deci este nevoie, pentru un echilibru al scenei politice, de o contrapondere", a spus Baconschi.
El a amintit că a susţinut crearea Mişcării Populare încă de anul trecut. "Am fost încă de anul trecut adeptul unei Mişcări Populare care să garanteze câteva lucruri esenţiale pentru România. În primul rând, ataşamentul faţă de ideea europeană, inclusiv în ceea ce priveşte Pactul Fiscal. Nu trebuie să trădăm angajamentele noastre pe toate planurile în arhitectura europeană. Pe de altă parte, avem nevoie de o majoritate proreformistă, care să instituţionalizeze pe termen lung toate mişcările de dreapta din România, de centru-dreapta, de centru în general şi asta pentru a garanta finalizarea eforturilor de a reforma statul român şi totodată independenţa justiţiei", a spus Baconschi.
Despre înfiinţarea Mişcării Populare, în jurul PDL, s-a vorbit şi în 2011 în mediul politic. Această construcţie ar fi trebuit să dea o nouă imagine, mai curată, democrat-liberalilor. Preşedintele a rugat-o pe fiica sa, Ioana Băsescu, să înregistreze în luna aprilie marca "Mişcarea Populară" la OSIM, spunând că trebuie pregătită ideea de mişcare populară pentru realizarea unei eventuale alianţe.
Băsescu a vrut să scoată astfel PDL din izolare şi să creeze un mare partid de dreapta.
De Mişcarea Populară s-a vorbit mult, începând cu Sebastian Lăzăroiu, pe atunci consilier prezidenţial, care a lansat povestea cu Albă ca Zăpada şi terminând cu prim-vicepreşedinţii partidului Teodor Baconschi şi Sorin Frunzăverde, care au susţinut că PDL trebuie rebranduit.
Liderii PDL au stabilt şi un termen, sfârşitul lunii octombrie, pentru ca această mişcare să prindă contur, însă nu s-a făcut nimic.
Liderii partidului nu au reuşit să se pună de acord şi să stabilească cine ar urma să intre în această Mişcare Populară, alături de PDL, lansându-se tot felul de variante cum ar fi partidul lui Gigi Becali sau partidul lui Dan Diaconescu.
Unele voci, cum este cea a lui Theodor Paleologu, au ironizat Mişcarea Populară sau aşa-zisa Albă ca Zăpada, cum a fost denumită la început, susţinând că Scufiţa Roşie este mai simpatică.