Uniunea Naţională a Comunităţilor de Rromi este îngrijorată de rezultatele provizorii ale Recensământului privind populaţia romă, precizând că cifra de 619.000 este de patru-cinci ori mai mică decât cifrele estimate în ultmii ani, şi solicită ca strategiile să nu fie raportate la această cifră.
În opinia Uniunii Naţionale a Comunităţilor de Rromi (UNCR), statistica oficială reflectă eşuarea strategiilor şi programelor pentru romi desfăşurate în ultimii 20 de ani de către autorităţile publice, Guvern şi organizaţii nonguvernamentale, care nu au reuşit să rezolve problemele cu care se confruntă comunităţile de romi.
"Cu siguranţă suntem mai mulţi, dar o parte însemnată dintre comunităţile tradiţionale (vorbitoare nativ de limba rromani) nu au fost recenzate, iar acolo unde recenzorii au ajuns au manipulat populaţia rromă pentru a nu-şi declara apartenenţa etnică. De asemenea, o bună parte din comunitatea română de peste hotare este constituită din etnici rromi, iar aceştia nu au fost recenzaţi. Pe lângă motivele tehnice de mai sus, care au condus la un număr mai mic de rromi decât cel estimat, există şi alte motive, precum stigmatizarea, din cauza căreia o parte dintre rromii asimilaţi nu au dorit să-şi recunoască etnia", susţine preşedintele UNCR, Florin Motoi, citat într-un comunicat de presă remis, marţi, agenţiei MEDIAFAX.
Reprezentanţii UNCR solicită autorităţilor să fie luate în considerare şi datele estimative despre populaţia romă, care, susţin ei, sunt mai aproape de realitatea din teren, astfel încât strategiile şi programele care se vor realiza să nu fie raportate doar la cei 619.000 de romi declaraţi.
"Dacă autorităţile vor lua în calcul doar rromii declaraţi se vor perpetua gravele probleme actuale cu care ne confruntăm: lipsa educaţiei prin participarea şcolară redusă, lipsa locurilor de muncă, accesul redus la serviciile sociale şi marginalizarea", a mai spus preşedintele UNCR.
Maghiarii şi romii compun cele mai numeroase minorităţi etnice din România, reprezentând 6,5 şi, respectiv, 3,2 la sută din populaţia stabilă a României, conform rezultatelor provizorii ale recensământului din 2011.
"La recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate, respectându-se, astfel, dreptul fundamental al fiecărui individ de a-şi declara în deplină libertate şi fără niciun fel de constrângere apartenenţa etnică", a precizat Institutul Naţional de Statistică (INS).
Conform rezultatelor recensământului, din totalul populaţiei stabile, 16.870.000 de persoane, reprezentând 88,6 la sută din total, s-au declarat români. Populaţia de etnie maghiară a fost la recensământ de 1.238.000 de persoane, iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 619.000 de persoane.
Cei mai mulţi romi declaraţi se află în judeţul Mureş, 8,8 la sută din locuitorii acestuia. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6 la sută din populaţia stabilă, şi în judeţele Călăraşi (8,1 la sută), Sălaj (6,9 la sută) şi Bihor (6,1 la sută).
Populaţia României a scăzut cu peste 2,6 milioane, de la 21.680.974 la 19.042.936 de persoane, potrivit rezultatelor provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2011. Conform datelor recensământului din 2002, populaţia României era de 21.680.974 de locuitori.