Comisia Europeană, nemulţumită de cazul Bârsan, laudă DNA şi ANI în raportul privind MCV

Raportul CE privind MCV menţionează, ca şi în ediţiile precedente, că DNA şi-a continuat parcursul pozitiv şi, de asemenea, are o apreciere favorabilă la adresa ANI, potrivit surselor citate.

Aspectele negative sunt însă legate de CSM, instituţie în cazul căreia, ca minus, CE menţionează dificultăţile în asigurarea unui leadership. Pe de altă parte, CE va critica, legat de CSM, şi gestionarea cazului Bârsan, făcând referire clară la acesta fără însă a menţiona explicit numele, au precizat aceleaşi surse.

De asemenea, CE recomandă României să continue pe calea reformelor începute, făcând de altfel şi o serie de recomandări. Vor fi menţionate, ca şi în rapoarte precedente, aspecte legate de implementarea noilor Coduri şi strategiile de resurse umane.

Surse UE spun însă că, în timp ce în cazul României raportul intermediar de miercuri va putea fi considerat "în ansamblu, unul pozitiv", în cazul Bulgariei constatările Comisiei Europene vor fi negative, fapt care, în cele din urmă, va alimenta scepticismul faţă de aderarea ambelor ţări la Spaţiul Schengen.

Raportul CE privind MCV va fi adoptat miercuri, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray, adăugând că este un raport tehnic, fără o evaluare politică, iar situaţia internă de la Bucureşti nu va avea impact asupra adoptării acestuia.

"Raportul va fi adoptat miercuri", a declarat Mark Gray. El a precizat că "evoluţiile politice interne din această dimineaţă (luni dimineaţă - n.r.) nu vor avea impact asupra adoptării". "Este vorba despre un raport tehnic, care nu conţine o evaluare politică", a reamintit Gray.

CE a impus la data aderării României şi Bulgariei la UE un Mecanism de Cooperare şi Verificare în care a stabilit patru obiective în domeniul justiţiei. Comisia publică anual două rapoarte pe tema MCV - unul intermediar, tehnic, în luna februarie, şi unul final, în iulie, care conţine şi o evaluare politică.

Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut ridicarea imunităţii judecătorului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, Corneliu Bârsan, solicitarea a fost transmisă ministrului Justiţiei, iar de acolo Ministerului de Externe.

Ministerul Afacerilor Externe a precizat, în 22 noiembrie 2011, la solicitarea MEDIAFAX, că a transmis la 17 noiembrie către CEDO solicitarea de ridicare a imunităţii judecătrului Corneliu Bârsan.

"Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) să precizeze dacă prevederile Protocolului adiţional nr. 6 la Acordul General privind privilegiile şi imunităţile Consiliului Europei pot reprezenta un obstacol în efectuarea actelor procedurale legate de ancheta privind suspiciunile de corupţie care o vizează pe soţia unui judecător CEDO, dar care nu vizează atribuţiile judecătorului instanţei europene. De asemenea, în situaţia în care CEDO consideră că în acest caz sunt aplicabile prevederile privind imunitatea prevăzute în Protocolul mai sus menţionat, Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat Curţii Europene a Drepturilor Omului ridicarea imunităţii de care beneficiază domnul Corneliu Bîrsan, în calitatea sa de judecător CEDO, precum şi doamna Gabriela Victoria Bîrsan, ca soţie a domnului Corneliu Bîrsan, în vederea efectuării de acte de urmărire penală faţă de aceasta din urmă", informa DNA.

DNA a exprimat opinia procurorilor în sensul că această situaţie nu este acoperită de imunitatea invocată de doamna judecător Gabriela - Victoria Bârsan şi de soţul său. De altfel, acelaşi punct de vedere a fost menţionat şi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii care, prin hotărârea din data de 18 octombrie 2011, a respins contestaţia formulată de doamna Gabriela Victoria Bârsan împotriva hotărârii Secţiei pentru judecători a CSM prin care a fost încuviinţată percheziţia domiciliară, pe motivul că doamna Gabriela Victoria Bârsan nu beneficiază de imunitatea invocată.

Solicitarea este justificată de faptul că fostul preşedinte al CEDO, Jean Paul Costa (pensionat între timp-n.r.), atât printr-un comunicat de presă cât şi în corespondenţa purtată cu procurorul şef al DNA, şi-a exprimat preocuparea cu privire la faptul că regulile referitoare la imunităţile judecătorilor CEDO şi ale familiilor acestora ar putea fi aplicabile şi în cazul percheziţionării locuinţei din România a unui judecător CEDO.

Potrivit anchetatorilor DNA, avocata Silinescu Gherbovan, reprezentanta omului de afaceri Gabriel Chiriac, ar fi cumpărat influenţa judecătoarelor Gabriela Bârsan şi Iuliana Puşoiu de la Secţia de contencios administrativ, care şi-ar fi traficat influenţa pe lângă alţi magistraţi, în scopul soluţionării favorabile unor dosare ale afaceristului.

Potrivit rezoluţiei de începere a urmăririi penale a DNA, în perioada mai 2010 - mai 2011, învinuitele Bârsan Gabriela Victoria şi Puşoiu Iuliana au primit, în mod repetat, de la învinuiţii Gherbovan Silinescu Claudia şi Chiriac Gabriel, diferite foloase reprezentând bijuterii, contravaloarea unor bilete de avion şi plata cazării pentru diferite deplasări în străinătate, suportarea cheltuielilor ocazionate de organizarea unor petreceri la restaurant, asigurarea folosinţei gratuite a unui apartament situat în Paris-Franţa. Foloasele respective au fost primite în schimbul facilitării soluţionării favorabile a unor dosare aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.