Comisiile pentru protecţia copilului nu mai sunt remunerate, ar trebui să restituie sumele din 2011

Comisia pentru protecţia copilului (CPC) este organul de specialitate al consiliului judeţean, respectiv al consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, cu activitate decizională în materia protecţiei şi promovării drepturilor copilului.

Practic, membrii CPC stabilesc încadrarea copiilor cu dizabilităţi într-un grad de handicap şi orientarea şcolară a acestora, măsurile de protecţie specială a minorilor şi reevaluează periodic hotărârile privind măsurile de protecţie, precum şi încadrarea în grad de handicap şi orientarea şcolară a copiilor, pe baza sesizării direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului (DGASPC).

Tot membrii CPC au ca atribuţii revocarea sau înlocuirea măsurii stabilite în cazul unui copil, dacă împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat, soluţionarea cererilor privind eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist, a plângerilor adresate de copii, în măsura în care soluţionarea acestora nu este stabilită de lege în competenţa altor instituţii, informarea părinţilor cu privire la consecinţele plasamentului şi stabilirea cuantumului contribuţiei lunare a părintilor la întreţinerea copilului pentru care s-a decis plasamentul.

Preşedintele Asociaţiei directorilor de la DGASPC, Sorin Chirilă, a precizat că s-a omis, fără a şti dacă intenţionat sau nu, faptul că această Comisie pentru protecţia copilului, care este o comisie de jurisdicţie, trebuie să fie plătită.

El a declarat că aceste comisii trebuie să jurisdicţioneze în jur de 80.000 de copii români.

Preşedintele comisiei este secretarul general al judeţului, vicepreşedinte este directorul general al DGASPC, alături de aceştia existând şi câte un reprezentant de la Direcţia de Sănătate, Inspectorartul de poliţie, Agenţia de plăţi şi inspecţie socială şi de la o organizaţie neguvernamentală.

"Deci aceste comisii, care jurisdicţionează peste 80.000 de copii, sunt formate din oameni care nu au prevăzut în fişa postului să aibă astfel de atribuţii şi care îşi iau o responsabilitate atât patrimonială, cât şi nepatrimonială, dar pur şi simplu nu sunt plătite. Ni s-a părut normal ca ministerul, care are această atribuţie de legiferare în domeniu, să nu neglijeze aşa ceva, cu atît mai mult cu cât în 2011, la nivelul judeţului Alba a fost vorba de vreo 35.000 de lei. Un Consiliu Judeţean nu îşi poate permite o cheltuială de 35.000 de lei pentru o comisie care lucrează în patru şedinţe lunare, care hotărăsc asupra încadrării în grad de handicap şi asupra măsurilor de protecţie specială?", a precizat Chirilă.

El a explicat că în comisie reprezentanţii DGASPC prezintă dosarele cu propuneri de măsuri de protecţie specială, acestea trebuind evaluate o dată la trei luni, plus dosarele de evaluare complexă cu privire la încadrarea în grad de handicap.

"Am considerat că este o neglijenţă legislativă deoarece comisia care face cam acelaşi lucru în domeniul persoanelor adulte, este reglementat prin legea 448 că este indemnizată. Comisia care se ocupă de orientare şcolară şi profesională, adică de puţin din ceea ce se ocupă Comisia de protecţia copilului, este plătită", a mai spus preşedintele asociaţiei.

Sorin Chirilă a mai spus că aceste comisii au cam patru şedinţe pe lună, în fiecare fiind analizate, în medie, 70 - 80 de dosare pentru încadrare în grad de handicap şi între 20 şi 50 de dosare de măsuri de protecţie specială.

"Trebuie să audiem copilul, trebuie să ai o discuţie cu copilul să-i dai câteva lămuriri asupra situaţiei lui, să-l ajuţi să înţeleagă locul şi rolul şi ce are el de făcut pe viitor, trebuie să discuţi cu familia, trebuie să discuţi cu asistentul social ca să vezi dacă ancheta socială nu este contradictorie. Sunt cazuri care durează şi jumătate de oră, sunt altele care durează zece minute. Asta depinde de complexitate. E o activitate extrem de densă şi de uzantă. Adică aceşti oameni ar fi trebuit să aibă şi o asigurare de malpraxis, ori noi ajungem la situaţia că nici nu li se mai plăteşte", a mai spus Sorin Chirilă.

Preşedintele Asociaţiei directorilor de DGASPC consideră că situaţia la care s-a ajuns "este realmente o sfidare" şi nu exclude ca membrii unor comisii să refuze să mai desfăşoare astfel de activităţi.

"Din ceea ce mi-au spus colegi din ţară, există riscul ca aceste comisii să nu mai funcţioneze. Adică nu ne mai rămâne decât să plătim noi pentru onoarea că suntem membrii comisiei. Prima oară s-a spus că se dă patru la sută din indemnizaţia preşedintelui. Ok, suma rezonabilă. După aceea s-a spus că se dă doar unu la sută iar acum nu se mai dă deloc. Iar noi am solicitat Ministerului să clarifice situaţia iar dânşii, în loc să clarifice situaţia, au clarificat ce spune legea. Dar aia ştiam şi noi, că şi noi ştim să citim un articol de lege şi putem să interpretăm. Pe noi ne interesa ca ministerul să clarifice situaţia care pentru noi este realmente nedreaptă", a mai spus Sorin Chirilă.

În cazul nefuncţionării unei comisii, persoanele încadrate în grad de handicap nu şi-ar mai primir drepturile iar copiii aflaţi într-o măsură specială de protecţie nu ar mai fi monitorizaţi.

"Nici nu vreau să mă gândesc. Doamne fereşte! Gândiţi-vă că la nivel de judeţ sunt 1.700 - 2.000 de încadrări în grad de handicap, adică 4.000 - 5.000 de cereri, dar circa 30 la sută se resping. Deci toţi aceşti oameni vor rămâne fără încadrare în grad de handicap şi îşi vor pierde drepturile. Apoi sunt reevaluările, care trebuie făcute pentru schimbarea măsurii de protecţie sau măcar ca o activitate de control asupra activităţii şi nivelul copiilor. Deci copiii se plasează acolo şi rămân fără niciun control real, deşi controlul este sursa principală a managementului. Indiferent unde în lume, dacă s-ar distruge controlul intern şi extern se va ajunge la derapaje", a mai spus preşedintele Asociaţiei directorilor de direcţii din ţară.

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) a precizat, pentru MEDIAFAX, că s-a ajuns la această situaţie din cauza unei erori, neexistând o decizie în acest sens, şi se încearcă remedierea problemei.

"Ministerul Muncii a fost sesizat abia la finalul anului 2011 de această lacună legislativă. Încercăm să repunem în drepturi, în cel mai scurt timp posibil, membrii Comisiilor. Acum analizăm soluţia optimă legislativă prin care să corectăm acest aspect omis în anul 2009", se arată în răspunsul transmis agenţiei MEDIAFAX.

MMFPS precizează că, dintr-o omisiune, prin Legea cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice au fost abrogate o serie de acte normative, inclusiv prevederile articolului nr. 42 din Ordonanţa nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare şi alte drepturi ale funcţionarilor publici, precum şi creşterile salariale care se acordă funcţionarilor publici în anul 2007, conform căruia "preşedintele, vicepreşedintele şi
membrii comisiilor pentru protecţia copilului, precum şi secretarul acestor comisii, constituite potrivit legii, au dreptul la o indemnizaţie de şedinţă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a consiliului judeţean sau prin hotărâre a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi nu poate depăşi unu la sută din indemnizaţia preşedintelui consiliului judeţean, respectiv a primarului de sector.