Ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat, luni, că Guvernul este în negocieri cu FMI privind creşterea pensiilor şi salariilor, arătând că acest lucru a fost cuprins tot timpul în scrisoarea de intenţie cu Fondul.
"Suntem în negociere cu FMI, noi tot timpul am cuprins în scrisoarea cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană că atunci când vom avea o creştere economică şi sustenabilă luăm în calcul şi creşterea pensiilor şi salariilor. O creştere modestă, tot timpul am discutat lucrul acesta", a precizat Ialomiţianu după şedinţa BPN al PDL.
El a spus că nu poate să dea date privind creşterea salariilor, deoarece sunt negocieri cu Fondul şi a arătat că reprezentanţii FMI şi CE au venit cu experţi care analizează prognoza de creştere economică, de creştere a veniturilor, de atragere a fondurilor europene şi investiţiile din buget.
"Sunt multe analize făcute de Fond, noi suntem în negocieri şi, cât suntem în negocieri, nu putem să dăm o cifră", a precizat Ialomiţianu întrebat în legătură cu marja de creştere a pensiilor şi salariilor.
Premierul Emil Boc a fost mandatat, luni, de conducerea coaliţiei, să negocieze cu FMI creşterea pensiilor şi salariilor, din luna aprilie, a anunţat prim-vicepreşedintele PDL Sorin Frunzăverde.
"Astăzi, membrii conducerii coaliţiei l-au mandat în clar pe domnul prim-ministru să negocieze cu FMI, delegaţia FMI de la Bucureşti, mărirea, din aprilie, a salariilor şi pensiilor", a anunţat Frunzăverde, după şedinţa de luni dimineaţă a coaliţiei de guvernare.
El a făcut acest anunţ fără a exista vreo întrebare a ziariştilor pe această temă. După ce a făcut această declaraţie, Frunzăverde a fost întrebat dacă există bani pentru aceste măriri şi de unde vor fi luaţi.
"Da, din buget", a răspuns Sorin Frunzăverde, înainte de şedinţa BPN al PDL.
Ministrul Muncii, Sulfina Barbu, a declarat, luni, la Parlament, că este nevoie de o creştere economică între 1,8 şi 2,3 la sută pentru a fi posibilă indexarea pensiilor şi a salariilor cu câteva procente, maximum 5.
"Deocamdată nu avem datele privind creşterea economică. Trebuie să aşteptăm primul trimestru. Dacă nu vom avea o creştere conomică care să ne asigure resurse, nu ne vom împrumuta din nou pentru indexarea salariilor şi pensiilor pentru că nu este posibil. Sperăm ca această creştere conomică să se susţină şi să ne permită ceea ce am discutat în toamnă", a spus Sulfina.
Ministrul Muncii a subliniat faptul că nici premierul, nici ministrul Finanţelor nu vor putea creşte salariile dacă nu există resurse financiare.
Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat, luni, că România este din nou pe calea pozitivă, dar că urmează alte provocări, fiind ca o navă ieşită dintr-o furtună, reparată, dar în zare se vede altă furtună şi este nevoie de condiţiile necesare pentru a trece prin ea.
"S-a reîntors creşterea economică, avem patru trimestre consecutive de creştere economică, se pare că şi ultimul trimestru din 2011 va reprezenta o creştere economică de 2,5%, mai mult decât estimasem şi ne aşteptăm ca şi în 2012 să fie o creştere pozitivă. O veste proastă este însă că această creştere este insuficientă pentru a îmbunătăţii standardul de viaţă al românilor. 1,5 sau 2,5% este mai bine decât nimic, dar nu este suficient. Este nevoie de o creştere suplimentară", a subliniat Franks.
În 7 noiembrie 2011, liderii coaliţiei de guvernare au convenit că salariile bugetarilor şi pensiile ar putea fi majorate în primul semestru al anului 2012, după vizita din aprilie a FMI, dacă nu vor exista "derapaje mari" în Europa şi în România în privinţa creşterii economice.
Liderul senatorilor UDMR, Fekete Andras Levente, a declarat, atunci, pentru MEDIAFAX, că posibilitatea majorării salariilor şi pensiilor în primul semestru al anului viitor va fi inclusă expres în proiectul bugetului de stat pentru anul 2012 şi în scrisoarea de intenţie către FMI.
Această variantă a fost inclusă deja în raportul elaborat de Guvern la proiectul de buget pentru 2012, stabilindu-se că "salariile din sectorul public şi pensiile vor fi majorate prudent în cursul acestui an, în cazul în care condiţiile economice vor permite".
Acelaşi paragraf a fost inclus şi în scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu FMI după redactarea proiectului de buget.
Într-o conferinţă de presă susţinută în luna noiembrie, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, declara că Guvernul a convenit cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană să îngheţe salariile şi pensiile în sectorul public, dar să le poată majora limitat la mijlocul acestui an dacă evoluţia de până atunci a veniturilor bugetare va permite acest lucru.
El a precizat că orice creştere a pensiilor va fi modestă, nu cum se întâmpla în trecut, şi a dat ca exemplu o creştere, probabilă, echivalentă cu rata inflaţiei, de 3-4%.
Franks a precizat că o delegaţie a FMI va veni în luna aprilie la Bucureşti, pentru a discuta despre acest lucru cu autorităţile române.
Preşedintele Traian Băsescu a atras atenţia, duminică, asupra pericolului pe care l-ar genera adoptarea unor măsuri populiste.
"În raport cu costurile, cu suferinţele pe care românii le-au avut pentru a ajunge la această stabilitate, ar fi păcat să ajungem la dezechilibre, pentru că tot efortul din 2009, 2010, 2011 se poate pulveriza printr-un singur act normativ populist", a avertizat, duminică, preşedintele Băsescu.
De altfel, şeful statului a declarat că, potrivit unor prognoze, există riscul ca statele din zona euro să intre în recesiune în a doua parte a acestui an, iar, în acest caz, România s-ar putea afla în dificultate.