APMGR solicită FMI modificarea taxei clawback pentru evitarea colapsului producătorilor locali

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România solicită FMI, CE şi BM modificarea taxei clawback, astfel încât să se calculeze în funcţie de preţul de producţie, nu de raft, şi să fie plafonată pentru producătorii de medicamente generice, în majoritate producători locali.

Reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) vor prezenta la întâlnirea cu şeful misiunii FMI în România un document privind necesitatea modificării taxei clawback.

Formula actuală a taxei clawback, întârzierea de aproape un an a decontărilor şi metodologia actuală de stabilire a preţurilor creează grave probleme companiilor farmaceutice şi pot duce la pierderea a mii de locuri de muncă şi chiar la colapsul unor producători locali, se arată într-un document care va fi prezentat de reprezentanţii APMGR în cadrul întâlnirii cu şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, şi cu reprezentanţii Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.

"Propunerile noastre privind taxa clawback sunt următoarele: folosirea preţului de producţie ca bază pentru calcularea taxei, nu a preţului de raft, prelungirea termenului de plată în funcţie de termenul actual de decontare al companiilor farmaceutice, plafonarea valorii taxei plătite într-un an de către companiilor de farmaceutice generice şi definirea clară a taxei clawback drept o măsură temporară şi stabilirea unui orizont de timp maxim în acest sens", se arată într-un comunicat de presă al APMGR remis, luni, agenţiei MEDIAFAX.

APMGR precizează că este foarte puţin probabil ca taxa să aducă venituri imediate la bugetul de stat, întrucât companiile farmaceutice o vor contesta în justiţie deoarece se aplică nu doar în funcţie de preţul de producţie, ci la cel de raft, care include costul distribuţiei, TVA şi adaosul aplicat de farmacii.

"În această situaţie, Guvernul nu va putea să colecteze fonduri din această taxă sau le va colecta mult mai târziu - în ambele situaţii, finanţarea corespunzătoare a deficitului de buget în 2012 ar fi pusă în pericol", susţin producătorii de medicamente generice.

APMGR menţionează că producătorii de medicamente ar putea fi puşi în situaţia de a reevalua portofoliul de produse din cauza majorării impozitelor, nivelului foarte scăzut al preţurilor reglementate şi a unei eventuale evoluţii negative a fluxului de numerar.

"Companiile ar ajunge cel mai probabil să elimine produsele mai puţin profitabile - cu un impact negativ major atât asupra bugetului de stat (deoarece se impune folosirea unor medicamente mai scumpe), cât şi asupra populaţiei. Acestea ar reevalua şi costurile, cu reduceri implicite de personal - acest proces ar putea duce la pierderea a aproximativ 1.000 de locuri de muncă", a precizat sursa citată.

APMGR reprezintă companii precum Actavis, Sandoz, Terapia-Ranbaxy, Zentiva, Labormed, Gedeon-Richter, Teva si Biofarm. În total, companiile reprezentate de Asociaţie asigură 8.000 de locuri de muncă în România.

De asemenea, producătorii de medicamente subliniază faptul că deşi FMI a admis că taxa clawback este o măsură temporară, nu există nimic care să indice perioada maximă de valabilitate a acesteia, împiedicând companiile să îşi stabilească planuri de afaceri pe termen mediu.

Producătorii de medicamente generice din România solicită şi adoptarea unor măsuri pentru reducerea arieratelor în contextul în care întârzierile actuale la efectuarea decontărilor, de peste 300 de zile la nivel de producător, creează grave probleme companiilor farmaceutice.

Crearea unui mecanism transparent pentru monitorizarea proceselor de înregistrare a documentelor şi flux de numerar la nivel de farmacii şi spitale, a unui mecanism de compensare directă între CNAS şi producători, reducerea termenelor de plată şi stabilirea unui plan de reducere eficientă a acestora la 60 de zile sunt câteva dintre propunerile APMGR.

Totodată, APMGR cere îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale având în vedere că insuficienţa resurselor financiare şi de personal ale agenţiei a dus la creşterea numărului cererilor restante la aproximativ 15.000.

APMGR a precizat că schimbarea metodologiei de stabilire a preţurilor şi reglementarea reducerilor pentru produsele eliberate pe reţetă este necesară întrucât nu încurajează folosirea medicamentelor generice, cu efecte negative asupra veniturilor la bugetul de stat şi asupra economiei în general.