Predoiu: MJ nu respinge ideea unui Program de Volum Optim de Activitate, dar acesta trebuie revizuit

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, afirmă că MJ nu respinge ideea unui Program de Volum Optim de Activitate, dar programul în curs de aplicare, adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în 2009 este conceput greşit, utilizând criterii şi algoritmi tehnici care trebuie revizuiţi urgent.

"Ministerul Justiţiei (MJ) nu respinge ideea unui Program de Volum Optim de Activitate, dar programul în curs de aplicare, adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii în 2009 este conceput greşit, utilizând criterii, formule şi algoritmi tehnici care trebuie revizuiţi urgent. Instanţele mari şi aglomerate, precum Tribunalul Bucureşti, trebuie sprijinite prin redirecţionarea de resurse umane spre acesta şi suplimentarea schemei de personal", a declarat, marţi, Cătălin Predoiu, în cadrul primului eveniment organizat de Camera de Comerţ Britanico-Română în acest an, cu tema "How to Create a Good Business Environment. The implications of the new Code of Civil Procedure for the business environment".

În partea dedicată întrebărilor şi răspunsurilor, accentul a căzut pe capacitatea sistemului judiciar de a implementa noile Coduri.

"Noul Cod de procedură civilă reprezintă o oportunitate pentru accelerarea judecăţilor, simplificarea procedurilor, unificarea jurisprudenţei şi reducerea costurilor proceselor, pentru justiţiabili şi pentru stat. Noul Cod de procedură civilă trebuie însă acompaniat de către Consiliul Superior al Magistraturii prin măsuri de alocare raţională a resurselor umane în sistem şi de către preşedinţii de curţi prin intensificarea pregătirii profesionale", a spus ministrul Predoiu.

În opinia lui Predoiu, este o greşeală să protejezi, prin Programul Volumului Optim de Activitate, câteva instanţe aglomerate, cu preţul acordării unor termene complet nerezonabile în toate instanţele din ţară, chiar şi acolo unde există resurse suficiente.

"De altfel, pentru că Programul este conceput greşit, în multe instanţe din ţară, el este ignorat complet de judecători, care acordă termenele aplicând prevederile Legii Micii Reforme. În privinţa calendarului Codurilor, am acceptat propunerile şi sugestiile Consiliului Superior al Magistraturii şi ale sistemului judiciar, care ţin cont de capacitatea de absorbţie de noi magistraţi şi grefieri în sistem", susţine ministrul.

Planul Consiliului Superior al Magistraturii este acela de a acoperi, în 2012, aproximativ 300 de poziţii vacante şi aproximativ 400 de noi poziţii în 2013.

De aceea, spune Predoiu, codurile penale trebuie să fie puse în aplicare după ce se atinge acest obiectiv, el adăugând că Ministerul Justiţiei a iniţiat toate procedurile la nivelul Ministerului Finanţelor Publice şi ale Guvernului pentru a pregăti aceste măsuri, care fac parte din programul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

"În concluzie, reformele legislative îşi vor atinge complet scopul în măsura în care vor fi acompaniate de măsurile de politică de resurse umane iniţiate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de ajustarea managementului instanţelor în mod corespunzător. De asemenea, ambiţia şi angajamentul magistraţilor şi grefierilor de a asimila conţinutul normativ, de a-l înţelege şi aplica în spiritul său, vor fi importante, dacă nu determinante, pentru creşterea calităţii actului de Justiţie în urma implementării Codurilor, a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Într-un interviu, pentru MEDIAFAX, vicepreşedinta Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt Hăineală, susţinea că o chestiune de importanţă deosebită pentru România şi pentru sistemul judiciar, nu doar din perspectiva Mecanismului de Cooperare şi Verificare, este adoptarea unei noi strategii de resurse umane.

"Concluziile demonstrează faptul că avem un necesar în sistem, pentru corecta implementare a codurilor, de 700 de judecători şi procurori. Consiliul va trebui să trateze cu maximă responsabiltate această chestiune, pentru că este extrem de dificil spre imposibil să recrutezi într-un singur an 700 de magistraţi, menţinând în acelaşi timp standardul de calitate. Este necesar nu doar pentru partenerii europeni, ci în primul rând pentru calitatea actului de justiţie în România şi atunci va trebui să gradualizăm recrutarea acestor magistraţi, să elaborăm o strategie de resurse umane cu consultarea celorlalţi actori - Ministerul Justiţiei, Înalta Curte, Ministerul Public - şi să găsim soluţia optimă, astfel încât să conciliem nevoia de a completa resursele umane cu nevoia, imperativul de a menţine standardul de calitate", afirma Oana Schmidt Hăineală.

La rândul său, preşedinta CSM, Alina Ghica, spunea că trebuie înţeles faptul că responsabilizarea justiţiei trebuie dublată de o responsabilizare a tuturor factorilor implicaţi în acest mecanism important pentru România.

"Este nevoie, de asemenea, de responsabilizarea celorlalte personaje implicate în procesul judiciar în ansamblu, vorbesc de celelalte categorii profesionale cu care noi interacţionăm în sistemul judiciar, vorbesc de asemenea de necesitatea unei coerenţe legislative pentru a putea asigura o corectă aplicare a legii, nefragmentată. Este de asemenea nevoie, în primul rând, de o conclucrare în ceea ce priveşte aceşti factori implicaţi în sistemul judiciar, o colaborare şi o comunicare între aceşti factori. Nu putem vorbi de o justiţie independentă, imparţială, în lipsa sprijinului pe care trebuie să ni-l acorde toţi ceilalţi factori implicaţi în procesul judiciar în ansamblu", susţinea, în interviul pentru MEDIAFAX, preşedinta CSM, Alina Ghica.