Răzvan Horaţiu Radu: Legea "Big Brother" trebuie să intre în vigoare cât mai rapid

Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiţie şi Tribunalul Uniunii Europene (CJUE), Răzvan Horaţiu Radu, a declarat, vineri, că legea cunoscută sub numele "Big Brother" trebuie să intre în vigoare cât mai rapid, aceasta fiind conformă normelor privind drepturile omului.

Radu a făcut aceste declaraţii, într-o conferinţă de presă susţinută alături de omologul său francez, Geraud Sajust de Bergues de Escalup.

Răzvan Horaţiu Radu a spus că România gestionează în prezent 25 de acţiuni care privesc neîndeplinirea obligaţiei de comunicare a măsurilor naţionale de transpunere. "Dintre aceste 25 de acţiuni, 21 se află în etapa punerii în întârziere şi patru în etapa avizului motivat", a explicat el.

Potrivit lui Radu, două dintre cele patru acţiuni aflate în etapa avizului motivat vizează societatea informaţională, iar una dintre acestea se referă la legea "Big Brother".

"Una se referă la acea lege pe care dumneavoastră aţi numit-o legea «Big Brother». Noi îi spunem în termeni tehnici legea cu privire la reţinerea datelor de trafic. E obligatorie intrarea în vigoare cât mai rapidă a acelei legi. Legea, cum este la momentul actual, nu încalcă niciun drept al omului şi vă spun cu tot simţul de răspundere, ştiţi că patru ani m-am ocupat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, deci nu pot fi suspectat că nu cunosc domeniul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului", a spus el.

Iniţiativa legislativă cunoscută sub numele legea "Big Brother" are la bază Directiva 2006/24/CE privind reţinerea datelor generate sau procesate în cadrul activităţii de furnizare de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii şi de modificare a Directivei 2002/58/CE, adoptată în martie 2006. Directiva prevede obligaţia furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii de a asigura crearea unor baze de date în vederea păstrării, pe o perioadă de timp cuprinsă între 6 şi 24 de luni, sub rezerva condiţiilor prevăzute de directivă şi a avut ca termen limită de transpunere în legislaţia naţională data de 15 septembrie 2007.

Autorităţile române nu au reuşit să respecte termenul limită de transpunere a directivei. Astfel, Comisia Europeană a trimis României, în 27 noiembrie 2007, o scrisoare privind declanşarea primei faze a procedurii de încălcare a acquis-ului comunitar, iar la 23 septembrie 2008 un aviz motivat prin care cerea României să ia măsurile necesare de conformare cu acquis-ul comunitar.

Urmare a acestui aviz motivat, Parlamentul a adoptat Legea 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, precum şi pentru modificarea Legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

Ulterior, în octombrie 2009, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile Legii 298/2008 sunt neconstituţionale, legea fiind abrogată.

Ministerul Comunicaţiilor a început în vară promovarea unui nou proiect de lege care obligă operatorii telecom să stocheze, pentru şase luni, anumite date privind apelurile telefonice, SMS şi email-uri, care vor putea fi transmise organelor judiciare sau de siguranţă naţională.

Proiectul de lege privind reţinerea datelor de trafic de către operatorii de telefonie mobilă a fost depus la Parlament la începutul lunii noiembrie 2011 de către ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, şi deputatul PDL Adrian Bădulescu.

Potrivit "Gândul", proiectul actual reia în mare parte prevederile din 2008, dar ministrul Conunicaţiilor susţine că a încercat să elimine prevederile neconstituţionale. El a adăugat că dacă nu se adoptă această lege România va fi penalizată de către Uniunea Europeană, fiind deja declanşată procedura de infringement. Ministrul a apelat la calea parlamentară, deşi la Ministerul Comunicaţiilor este în lucru un proiect similar, care a fost criticat însă de mai multe ONG-uri.

Dacă legea va fi adoptată de Parlament în cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă se vor reţine timp de şase luni numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărului celui spre care a fost redirecţionat apelul, dar şi numele acestora. În cazul serviciilor de Internet - poştă electronică şi telefonie, se va identifica utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului şi al destinatarului, numele şi adresa abonaţilor, identitatea echipamentului folosit. Astfel, pentru toate comunicările prin telefon sau internet se vor reţine data, ora iniţierii şi încheierii comunicării, ora conectării şi deconectării de la Internet, adresa de IP, furnizorul de Internet.

"În aplicarea prevederilor prezentei legi sunt interzise interceptarea şi reţinerea conţinutului comunicării sau a informaţiilor consultate în timpul utilizării unei reţele de comunicaţii electronice, în aceste cazuri fiind aplicabile prevederile Codului de procedură penală şi cele din legile speciale în materie", se arată în proiectul de lege depus de deputaţii PDL.

După şase luni toate aceste date vor trebuie distruse ireversibil.