CSM cere Preşedinţiei să retrimită Parlamentului Legea răspunderii magistraţilor

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, joi, să ceară Preşedinţiei retrimiterea Legii răspunderii magistraţilor în Parlament, pentru a fi reluate dezbaterile în raport de argumentele susţinute de sistemul judiciar.

"În cadrul şedinţei din data de 12 ianuarie 2012, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis să se adreseze Administraţiei Prezidenţiale pentru a propune evaluarea oportunităţii de retrimitere a proiectului de Lege privind modificarea legilor 303/2004 şi 317/2004, republicate cu modificări, la Parlament în vederea reluării dezbaterilor în raport şi de considerentele exprimate anterior de Consiliul Superior al Magistraturii şi de sistemul judiciar", a informat, joi, Biroul de presă al CSM.

Decizia Curţii Constituţionale de miercuri, prin care s-a validat Legea răspunderii magistraţilor, a generat discuţii în şedinţa de joi a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care urmează să anunţe dacă vor iniţia demersuri pentru "păstrarea independenţei puterii judecătoreşti".

În debutul şedinţei de plen, membri ai CSM au propus să emiterea unui punct de vedere al Consiliului către sistemul judiciar ori adresarea unor scrisori către Preşedinţie şi preşedintele Comisiei Europene.

Judecătoarea Mona Pivniceru de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, membru ales în CSM, a precizat că ar trebui să se ceară Preşedinţiei retrimeterea legii în parlament pentru scoaterea textelor care expun sistemul judiciar unui control în afara căilor de atac prevăzute de lege, înainte de promulgare.

Totodată, Pivniceru a explicat că înainte de a fi acceptată România în Uniunea Europeană s-a cerut de către oficiali europeni întărirea independenţei justiţiei române, astfel fiindu-i luată prerogativa ministrului Justiţiei de a declanşa acţiunea disciplinară împotriva magistraţilor.

La rândul său, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, membru de drept în CSM, a spus că este împins sistemul într-o dezbatere neprincipială, care nu are finalitate practică.

"Dacă decizia Curţii Constituţionale ar fi fost invers şi eu ca ministru al Justiţiei aş fi făcut ceea ce propuneţi voi aici ? Ce aţi fi făcut? Nu aţi fi invocat decizia Curţii ? Chiar aşa de greu e să înţelegem când un proces instituţional ia sfârşit ?", a spus Predoiu.

Predoiu a subliniat că el, ca ministru al Justiţiei, ce a avut de spus în legătură cu Legea răspunderii magistraţilor s-a încheiat odată cu votul Senatului, însă ca membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii afirmă că nu crede că CSM face vreun serviciu sistemului judiciar sau forului magistraţilor prin demersurile pe care intenţionează să le facă.

"Nu faceţi niciun serviciu nici CSM, nici sistemului. În al doilea rând nu vreau să discut chestiuni care au fost invocate în CSM, în Guvern, în Parlament, Curtea Constituţională, în organisme constituţionale aşezate de către lege. Această lege pe care continuaţi s-o criticaţi este bazată pe soluţii. Insistând instituţional pe această teză creaţi indirect o anumită abordare nepotrivită, inclusiv la adresa altor sisteme judiciare şi altor ordini din state de drept din state ale Uniunii Europene", a declarat Predoiu.

Ministrul a spus că în calitatea sa de membru al CSM a observat cum acest for este împins pe căi înfundate. "Este împins fie din lipsă de inspiraţie, fie pur şi simplu dintr-un egosim instituţional pe care nu-l înţeleg", a continuat Predoiu, adăugând că scrisorile pe care le va remite CSM vor impune solicitări de opinii ale experţilor. "Şi ce credeţi că vor spune opiniile experţilor ? Că aveţi procedură legală peste Curtea Constituţională", a declarat demnitarul.

"Să ştiţi că în meseria mea e o vorbă: După ce s-a pronunţat judecătorul, nu mai poţi să vorbeşti, căci vorbeşti degeaba. Se cheamă că eşti neprofesionist", a spus Cătălin Predoiu, de profesie avocat.

În replică, judecătoarea Mona Pivniceru a susţinut că Legea fundamentală a României când a dat prerogative altor organisme instituţionale le-a prevăzut expres. "Constituţia României nu a dat căderea ministrului Justiţiei de a iniţia acţiuni disciplinare. Ministrul Justiţiei, potrivit Constituţiei, exercită autoritate asupra procurorilor şi este membru de drept în CSM", a afirmat judecătoarea.

Mona Pivniceru a arătat că în Legea răspunderii magistraţilor sunt două abateri disciplinare care expun sistemul judiciar unui control în afara căilor de atac prevăzute de lege.

"Faptul că Curtea Constituţională a stabilit că este constituţională abaterea prin care e sanţionat judecătorul pentru nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale, daţi-mi voie în acest moment, peste decizia CC, să cred că este imposibilă o urmărire disciplinară atâta vreme cât Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) înlătură din aplicare decizie a CC. La momentul acesta, sistemul judiciar este controlat de alţi titulari de acţiune disciplinară şi puţini ne interesează pe noi, în România, dacă se face în aceeaşi manieră în alte state (...)", a declarat Pivniceru.

În continuare, Predoiu a arătat că se ridică cel puţin două aspecte esenţiale: pe ce temei juridic şi pe ce procedură va face CSM cerere. "Ce urmăriţi cu această cerere să obţineţi ? (...) De fapt cred că această mică discuţie provocată artificial, pentru agende personale, nu face decât să aducă un argument în plus faţă de necesitatea acestei legi", a continuat demnitarul.

La rândul său, judecătoarea Pivniceru a susţinut că, dacă instanţele sunt sufocate cu dosare, ar trebui degrevat judecătorul de dosare până la limita la care este în măsură să preîntâmpine o acţiune disciplinară.

"Urmăresc prin acest demers să prezerv independenţa puterii judecătoreşti, adică judecătorul să răspundă în limitele constituţionale. Să se înţeleagă că independenţa nu este pentru judecător, este pentru cetăţean şi că intruziunea în actul de justiţie până la urmă afectează cetăţeanul. Iar demersurile noastre sunt simple: să intervenim legal la Preşedinţie, poate retrimite legea şi s-o cureţe de acele abateri care aduc atingere actului de justiţie. Al doilea demers: informarea preşedintelui Comisiei Europene, pentru că în plin Mecanism de Cooperare şi Verificare care tocmai conservă sau întăreşte independenţa puterii judecătoreşti, aceasta este lezată", a explicat Pivniceru.

Condiţia de a intra în UE a fost tocmai exluderea ministrului Justiţiei de la acţiunea disciplinară şi întărirea independenţei puterii judecătoreşti, a adăugat Mona Pivniceru.

La rândul său, preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, membru de drept în CSM, a declarat că decizia Curţii Constituţionale este una cu caracter obligatoriu pentru tot sistemul judiciar.

Ulterior, Mona Pivniceru şi ministrul Justiţiei au avut o serie de replici, judecătoarea susţinând că toată cariera un magistrat va trăi cu spectrul răspunderii, iar demnitarul afirmând că nu se poate comenta o decizie a judecătorilor constituţionali. Replicile dintre cei doi a determinat ca şedinţa să nu mai fie publică.

Judecătorii Curţii Constituţionale au decis, miercuri, că este constituţională hotărârea Plenului Senatului de adoptare a proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, referitor la răspunderea disciplinară a magistraţilor şi reorganizarea Inspecţiei Judiciare.

Legea urmează să fie promulgată de preşedintele Traian Băsescu.

După votul din Parlament, Consiliul Superior al Magistraturii susţinea că legea astfel adoptată are prevederi care aduc atingere independenţei judecătorului, atât din perspectiva controlului asupra fondului hotărârilor judecătoreşti, cât şi în ceea ce priveşte reanalizarea unor hotărâri definitive şi irevocabile, precum şi implicarea Executivului în declanşarea acţiunii disciplinare împotriva judecătorilor şi procurorilor.

"Aceste prevederi încalcă principiul independenţei justiţiei şi principiul separaţiei puterilor în stat, consacrate constituţional, dar şi prevederile Legii fundamentale privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce priveşte cariera magistraţilor", afirma CSM.

Cătălin Predoiu afirma, la momentul adoptării modificărilor legilor 304 şi 317, că este nevoie de cenzură în privinţa derapajelor justiţiei şi de extinderea titularilor dreptului de acţiune în ceea ce priveşte iniţierea cercetării disciplinare a magistraţilor prin includerea ministrului Justiţiei, a procurorului general al României şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Până la validarea de către CC a legii, doar Consiliul Superior al Magistraturii putea iniţia o astfel de acţiune.

Reprezentanţii instituţiilor şi organizaţiilor profesionale ale magistraţilor susţineau că modificările Ministerului Justiţiei privind titularii acţiunilor disciplinare împotriva judecătorilor şi procurorilor încalcă principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat. Concret, membri ai Executivului - ministrul Justiţiei şi procurorul general al României - s-ar amesteca în treburile justiţiei.