Vlădescu: Personalul de la ambulanţa de stat mai bine să treacă strada, decât graniţa

Consilierul prezidenţial Cristian Vlădescu a declarat, la RFI, referitor la afirmaţiile lui Raed Arafat conform cărora privatizarea în Urgenţă ar duce la pierderea personalului, că angajaţii de la ambulanţa de stat "mai bine să treacă strada, decât graniţa", pentru că aşa rămân în sistemul din ţară.

Cristian Vlădescu spune că ar trebui dovedit ce susţine Raed Arafat, respectiv că în alte ţări unde privatul a preluat sistemul de urgenţă, personalul din acest sector este preluat periodic de la o firmă la alta care câştigă licitaţia pe următorii ani, salarizarea este redusă sistematic şi această meserie devine neatractivă.

"Dar de ce ar prelua… care firme? Eu tocmai v-am spus că rămâne sub controlul strict al statului sistemul 112 şi dacă acceptăm că o să intre ambulanţe publice private, dar nu ale Ministerului Sănătăţii, personalul dacă pleacă de la actualele structuri şi se duce la ambulanţele private, e mult mai bine să plece la ambulanţele private din România, decât să plece în Franţa, în Germania, în Italia, că dacă nu sunt mulţumiţi de salariu, pleacă. Dacă, cumva, salariile sunt mai bune în sectorul concurenţial privat, fără să intervină în sistemul 112, eu cred că-i mai bine să treacă strada, decât să treacă graniţa. Deci rămân în sistem", explică Vlădescu.

Consilierul prezidenţial consideră că în acest fel nu va scădea nivelul ambulanţei de stat, pentru că nu intră în nicio concurenţă.

"Păi lucrul acesta s-ar întâmpla şi astăzi, dacă asta ar fi realitatea, ar pleca astăzi la salvările private, pentru urgenţa 3 şi 4, unde ar fi mult mai bine plătiţi. Or astăzi nu se întâmplă lucrul acesta. În ceea ce priveşte formarea, formarea e plătită fie din bani publici, fie din bani privaţi, nu se schimbă cu nimic situaţia. Adică formarea la stat nu e gratuită, statul trebuie să plătească pentru ea şi banii ăia sunt banii pe care-i plătim noi. Deci formarea nu e precum respiraţia, e naturală şi gratuită! Sunt plătiţi formatorii, sunt plătiţi instructorii, sunt plătite cursurile, sunt plătite examenele, astăzi, în sistemul de stat. Din punctul acesta de vedere, nu se schimbă absolut nimic", a precizat Vlădescu.

Reprezentanţii FMI consideră că în proiectul legii lipseşte controlul eficient în noul sistem, fiind tăiate din atribuţiile de control ale CNAS, limitând aria de responsabilitate a acestei instituţii la controlul asiguratorilor privaţi, potrivit RFI.

Întrebat de ce nu are statul drept de control la furnizorii de servicii medicale, Vlădescu spune că statul are drept de control, de la asiguratori, până la furnizori, prin mult mai multe mecanisme decât până acum şi se va concentra pe aceste lucruri, adică pe control şi nu pe finanţare, pe plată, pe încheiere de contracte, cum făcea până acum şi practic îi disipa calităţile, capacitatea organizaţională.

"Cât despre FMI, el a comentat varianta existentă şi care i-a fost înmânată, dorind să aibă o privire de ansamblu, în octombrie. 90 la sută din ce se spune acolo a fost înglobat în varianta care a ajuns la Ministerul Sănătăţii, la nivelul lunii noiembrie, adică cea care e pusă acum pe site, inclusiv la Urgenţă. La Urgenţă, din motivele pe care vi le-am spus, era un capitol de patru paragrafe, aşteptând să fie scrise de domnul Arafat, care a refuzat lucrul acesta. Deci comentariile de acolo erau făcute pe o variantă abreviată a legii. Varianta de acum a răspuns şi, în măsura în care s-a putut, a ţinut cont şi de temerile celor de acolo. Controlul, repet, nu doar că este întărit la structurile existente, respectiv Casă şi minister, apar şi alte structuri specializate, gen Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, care va avea rolul de a asigura modalităţile de derulare financiară, se va asigura că asiguratorii privaţi care intră sunt cu bonitate, respectă toate regulile lor de capital social, de reasigurare, astfel încât să nu fie nici un pericol pentru banii publici utilizaţi de asiguratori privaţi. Adică altfel spus, mecanismele de control sunt mult, mult peste ce există astăzi şi statul se concentrează primordial pe aceste mecanisme de control, nu doar al banilor, ci şi al calităţii serviciilor oferite", a precizat Vlădescu.

Raed Arafat a declarat, marţi, că a demisionat din funcţia de subsecretar de stat pentru că ieşind din Ministeul Sănătăţii va putea apăra mai bine sistemul de urgenţă, precizând că nu poate intra în polemici cu nimeni pe aspecte care necesită discuţii tehnice.

Raed Arafat a adăugat că nu este de acord cu punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii în ce priveşte sistemul de urgenţă, pentru că el crede că, în forma propusă în proiectul Legii sănătăţii, va avea un impact negativ asupra acestui sistem.

El a precizat că este dispus să revină la munca pe care a făcut-o, nu la funcţie, cu condiţia să fie lăsaţi experţii să lucreze şi că probabil îşi va lua concediu fără plată două - trei luni, pentru a organiza dezbateri privind propunerile pentru sistemul de urgenţă.

În legătură cu întâlnirile organizate de către Comisia prezidenţială, MS şi CNAS privind noul proiect, capitolul urgenţă, Raed Arafat a spus că a fost primit numai la primele două întâlniri, la următoarele fiindu-i interzis accesul.

Raed Arafat a spus că totuşi colegii din Ministerul Sănătăţii i-au susţinut în continuare punctul de vedere, şi anume că urgenţa nu trebuie fragmentată.

El a recunoscut că a primit un telefon de la preşedinte după ce acesta a fost informat că doctorul Arafat este împotriva reformei, blochează reforma.

"Nu se poate spune de doctorul Arafat aşa ceva. Preşedintele mi-a spus dacă nu vă convine ce scriu ei, lăsaţi-i să scrie şi vedem după aceea. Am solicitat întâlniri repetate, dar nu a mai avut loc nicio întâlnire detaliată. Sistemul de urgenţă trebuie discutat tehnic. Colegii care au redactat proiectul nu au nici cea mai mică experienţă", a mai spus fostul subsecretar de stat.