Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoPersoanele asigurate îşi aleg asiguratorul aşa cum aleg medicul de familie, adică liber, companiile de asigurări private neavând voie să majoreze costurile pentru pachetele publice şi nici să refuze pacienţii, a declarat, joi, directorul Şcolii de Mangement Sanitar, Cristian Vlădescu
"Vreau să precizez un aspect important: prin noul proiect al Legii sănătăţii, companiile de asigurări private pe fonduri publice nu au voie să refuze pacienţii şi nici să crească primele de asigurări pentru pachetele de servicii publice. Pentru pachete suplimentare este o negociere între Casă şi companii sau persoane", a spus Cristian Vlădescu.
El a adăugat că asiguratorul primeşte prima de asigurare aceeaşi pentru toată lumea, iar oamenii nu vor plăti în funcţie de starea de sănătate sau vârstă, ci în funcţie de venit, adică 10,7 la sută din acesta.
"Interesul caselor de asigurări private este acela de a atrage pacienţii să-i menţină în viaţă. Dacă decedează, casa pierde banii. Apoi, dacă îi ţin în viaţă, oamenii trebuie să fie mulţumiţi de serviciile pe care le primesc, pentru că altfel se mută la altă companie. Fiecare companie trebuie să le ofere ceva în plus faţă de alta ca să îşi atragă clienţii. Trebuie să facă contracte pentru acele instiuţii şi medici care tratează pacienţii astfel încât ei să fie mulţumiţi. Casa va primi, ca şi medicul de familie, o sumă de bani, o capitaţie pentru pacienţi. Casa va fi interesată să îi ţină în viaţă. În plus, ei vor fi interesaţi ca din banii pe care îi primesc să le asigure costurile şi evident să îşi asigure şi un profit", a mai spus Vlădescu.
El a precizat că noul proiect de lege mută accentul de la îngrijirile care costă mult la cele care costă puţin, adică la prevenţie.
"Dacă o casă aşteaptă ca pacientul să facă infarct, costurile sunt mari, dar dacă încep de la nivelul asistenţei primare, atunci este mai ieftin. Interesul companiilor este acela de a fi eficiente financiar, iar acesta se suprapune pe interesul statului de a creşte măsurile de prevenţie şi, deci, reducerea complicaţiilor", a mai spus Cristian Vlădescu.
El a precizat că banii din sistem se alocă de la bugetul consolidat al statului (case de asigurări de sănătate, Ministerul Sănătăţii, ministere cu reţea sanitară proprie, autorităţi locale), respectiv aproximativ 14 la sută din bugetul consolidat, media UE fiind de 15 la sută.
România colectează 32-33 la sută din PIB, care devine buget cosolidat, din care a şasea parte merge la sănătate, a adăugat Cristian Vlădescu.
