Predoiu: Este nevoie de cenzură în privinţa derapajelor justiţiei

El a făcut aceste afirmaţii la dezbaterea în Senat a proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Predoiu a arătat că extinderea sferei titularilor de acţiune disciplinară şi la ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi la procurorul general al României este cel mai controversat punct din acestă lege, contestatarii susţinând că acesta ar încălca independenţa magistraţilor şi ar fi un amestec al politicului în justiţie.

El a spus că într-un stat nordic orice cetăţean poate declanşa procedura cercetării disciplinară. "Este aceasta o încălcare a independenţei magistratului? Nicidecum", a precizat Cătălin Predoiu.

Acesta a subliniat că ceea ce poate iniţia ministrul Justiţiei în privinţa cercetării disciplinare se desavârşeşte în secţiile CSM, "de către sistemul judiciar însuşi".

"Nu există nici un fel de amestec în ceea ce privește modul în care se rezolvă aceste sesizări", a spus el.

"În acest moment nu există o răspundere eficientă şi aceasta produce derapaje şi trebuie să puneţi capăt acestui lucru. O puteţi face prin acest proiect într-un mod care prezervă separaţia puterilor, care asigură în continuare ultimul cuvânt justiţiei asupra oricărei cercetări disciplinare", le-a spus Cătălin Predoiu senatorilor.

Ministrul Justiţiei a făcut apel la senatori ca atunci când votează să uite pentru o clipă de culoare politică pe care o poartă. "Statul nu funcţionează dacă nu există o răspundere reală pentru fiecare dintre puteri. Guvernul este cenzurat de către Parlament. Actele Guvernului sunt cenzurate de către justiţie. Actele parlamentului sunt cenzurate de către justiţie. Cine cenzurează derapajele justiţiei", a întrebat acesta.

Pe de altă parte, Predoiu a menţionat că este falsă afirmaţia că magistraţii nu îşi doresc legea. "Fals. Unii dintre liderii lor nu doresc legea", a punctat demnitarul.

Menţionând că a reflectat îndelung asupra modului în care trebuie să se prezinte în faţa senatorilor şi a modului în care să susţină adoptarea acestui proiect, Predoiu a declarat că acesta este de o "capitală importanţă", nu numai pentru buna funcţionare a justiţiei ci şi pentru buna funcţionare a statului român.

"Această lege este la fel de importantă precum a fost Codul Civil", a opinat el.

În argumentaţia sa, Cătălin Predoiu a dat, printre altele, exemplul bătrânului Octavian Dumitrescu, care a fost trimis să doarmă în pădure săptămâni pentru că în mod abuziv a fost deposedat de casa în care locuia şi asupra căreia avea drepturi, "dovedindu-se ulterior că este o eroare judiciară".

"Nimeni nu a răspuns", a precizat ministrul Justiției.

De asemenea, Cătălin Predoiu a menţionat "Cazul Tyssen" - "un dosar care stă în instanţe de 30 de ani şi pune probleme inclusiv sub aspectul credibilităţii României ca stat în raport cu partenerii externi, publici şi privaţi" (în acest caz CSM a constatat durata excesivă a cauzei, prin gestionarea defectuoasă a acesteia pe parcursul a 27 de ani şi a dispus sesizarea Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători pentru a analiza săvârşirea unor posibile abateri disciplinare în instrumentarea cauzei referitoare la dispoziţiile care reglementează repartizarea aleatorie a cauzelor, soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi nerespectarea normelor de procedură-n.r.).

Predoiu a invocat, pe de altă parte, sutele de memorii pe care ministerul le primeşte anual şi care primesc ca răspuns faptul că ministrul Justiţiei nu poate declanşa nici un mecanism care să verifice dacă în aceste cazuri există sau nu o eroare judiciară.

Pe de altă parte, el a subliniat că ministrul Justiţiei va putea declanşa o cercetare disciplinară, dar că acesta va fi judecată mai departe de secţiile CSM.

Cătălin Predoiu a menţionat, de asemenea, o scrisoare primită în urmă cu câteva zile de la Comisia Europeană, de la secretarul general al Comisiei care coordonează Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi în care se arată că "un sistem efectiv şi robust al Inspecţiei Judiciare şi al disciplinei în sistemul judiciar va fi cheia care arată că se abordează cu adevărat problema integrităţii în sistemul judiciar".

Senatul a adoptat, joi, cu 75 voturi "pentru", 30 de voturi "împotrivă" şi şase abţineri, proiectul de lege care extinde sfera abaterilor disciplinare în cazul judecătorilor şi procurorilor şi înfiinţează Inspecţia Judiciară ca personalitate juridică.

Proiectul de lege extinde sfera abaterilor disciplinare în cazul magistraţilor, inclusiv prin introducerea sancţiunii disciplinare a suspendării din funcţie pe o perioadă de până la şase luni.

Proiectul înfiinţează Inspecţia Judiciară ca structură cu personalitate juridică în cadrul CSM.

PSD a anunţat, prin senatorul Dan Şova, că va contesta legea la Curtea Constituţională.

Senatul este Cameră decizională. Proiectul fusese respins de Camera Deputaţilor.

Prin proiectul de lege, promovat de Guvern, se înfiinţează Inspecţia Judiciară, ca structură cu personalitate juridică în cadrul CSM. Inspecţia Judiciară ar urma să acţioneze independent şi se va ocupa cu analiza, verificarea şi controlul magistraţilor.

Inspecţia Judiciară urmează să fie condusă de un inspector şef, ordonator principal de credite, numit de plenul CSM pe un mandat de trei ani, cu posibilitatea unei singure înnoiri, în urma unui concurs organizat de CSM.

Abaterile disciplinare definite de lege sunt: manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale, încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii, atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, personalul instanţei, inspectori judiciari, avocaţi, experţi sau martori.

De asemenea, constituie abateri disciplinare desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu, refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile sau actele depuse de părţi, nerespectarea de către procuror a dispoziţiilor procurorului ierarhic superior, nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privind soluţionarea cu celeritate a cauzelor, nerespectarea secretului deliberării şi a altor informaţii de aceeaşi natură.

Absenţele nemotivate de la serviciu, imixtiunea în activitatea unui alt judecător sau procuror, folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, nerespectarea în mod grav sau repetat a dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor, participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor sunt şi ele considerate abateri disciplinare.

De asemenea, nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor ICCJ, precum şi exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă constituie abateri disciplinare.

Reaua credinţă există, potrivit proiectului de lege, atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material sau procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.

Grava neglijenţă există, potrivit proiectului de lege, atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material şi procesual.

Sancţiuniile disciplinare care se pot aplica judecătorilor şi procurorilor, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt: avertismentul, diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 20% pe o perioadă de până la şase luni, mutarea disciplinară pentru o perioadă de până la un an, suspendarea din funcţie pentru o perioadă de până la şase luni şi excluderea din magistratură.

Acţiunile disciplinare în cazul abaterilor săvârşite de un judecător se exercită de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul Justiţiei sau de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Acţiunile disciplinare în cazul abaterilor săvârşite de procurori se exercită de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul Justiţiei sau procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ.

Sunt introduse, de asemenea, noţiunile de exercitare a funcţiei cu gravă neglijenţă ori rea credinţă, precum şi existenţa condiţiei "bunei reputaţii" ca o cerinţă de acces şi menţinere în funcţie.

Grupurile parlamentare ale UNPR şi UDMR şi-au anunţat susţinerea pentru acest proiect de lege, în timp ce senatorii PSD şi PNL au formulat obiecţii.

Senatorul PSD Dan Şova a afirmat că proiectul are "aspecte inadmisibile" pentru că acordă ministrului Justiţiei puteri sporite în ceea ce priveşte iniţierea procedurilor de sancţionare a magistraţilor.

Şova a acuzat faptul că proiectul nu ţine cont de observaţiile CSM.

"Principalul efect al acestei noi reglementări este că vor fi mai multe sancţiuni îndreptate împotriva unui judecător sau procuror decât procesele avute pe rol. (...) Fiecare procuror care va îndrăzni să se ducă peste cei care fac crimă organizată sau se ocupă cu spălare de bani, pentru fiecare citaţie, pentru fiecare acţiune, se va face câte o plângere, iar impresia oamenilor va fi mai rea, pentru că aceste plângeri nejustificate vor fi respinse, iar oamenii vor spune «uite cum se apără între ei»", a spus el.

Şova a anunţat că PSD va ataca la Curtea Constituţională acest proiect, bazându-se pe aspectele de neconstituţionalitate invocate în avizul CSM.