Jumătate dintre români nu-şi permit să economisească, dar nici nu cunosc produsele financiare

În cazul celeilalte jumătăţi a populaţiei se disting diferenţe între comportamentele de economisire, dintr-o perspectivă demografică, în funcţie de gradul de urbanizare.

Locuitorii din mediul urban, cu excepţia Bucureştiului, declară că pun bani deoparte în mod constant, în timp ce bucureştenii economisesc mai rar, doar pentru lucruri importante şi investiţii.

Pe de altă parte, românii din mediul rural se înscriu preponderent în categoria celor care nu au suficienţi bani pentru economii.

Studiul mai arată că românii sunt grijulii când vine vorba de gestionarea propriilor finanţe, astfel că 70% ţin o evidenţă atentă a cheltuielilor şi a datoriilor, un sfert dintre aceştia având chiar o evidenţă scrisă.

La polul opus, doar 6% nu ştiu cât cheltuiesc sau cu cât îşi depăşesc bugetul.

Responsabilitatea bugetului familiei în România îi revine în mare parte femeii (55%), existând o diferenţă semnificativă faţă de bărbaţii preocupaţi de administrarea banilor.

Aproximativ o treime dintre români declară că nu înţeleg deloc mecanismele financiare, iar 46% nu înţeleg produsele instituţiilor financiare. De exemplu, aproape jumătate dintre români nu ştiu deloc ce reprezintă dobânda variabilă a unui credit sau o înţeleg greşit.

Mai mult, atunci când achiziţionează produse şi servicii financiare, aproape 40% dintre români nu consultă ofertele altor furnizori.

"Românii reacţionează în mare parte emoţional când vine vorba despre datorii. Atunci când se confruntă cu întârzierea la plată a creditelor, o treime dintre ei aşteaptă ca instituţia financiară să le prezinte o soluţie şi doar 19% acţionează pentru a găsi informaţii şi soluţii pentru reluarea plăţilor", se arată în studiu.

Cercetarea a relevat că diferenţa dintre percepţia românilor asupra nivelului lor de cunoştinţe în domeniul financiar şi gradul real de educaţie financiară este semnificativă.

Trei sferturi dintre români se autoevaluează ca fiind buni sau foarte buni în gestionarea banilor şi, implicit, a finanţelor personale. Prin comparaţie, la nivel global doar 59% dintre respondenţi s-au autoevaluat similar.

Cel mai bine în administrarea banilor "cred" că se descurcă femeile cu studii superioare şi cu venituri de peste 1.500 lei.

De asemenea, respondenţii cu studii superioare se evaluează ca fiind mai pregătiţi în raport cu finanţele proprii decât cei care au absolvit liceul, autoevaluarea pozitivă fiind, în acest caz, direct proporţională cu nivelul de educaţie.

Studiul a fost comandat de compania de credite de consum Provident Financial România şi a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 1.023 persoane la nivel naţional.