Autorul violului pentru care gorjeanul Ţundrea a făcut detenţie, condamnat la 22 ani de puşcărie

Procurorii Parchetului instanţei supreme l-au trimis în judecată pe bărbatul care a comis faptele pentru care gorjeanul Marcel Ţundrea a fost condamnat la 25 de ani de detenţie, respectiv pentru violarea şi uciderea, în anul 1992, a unei fete de 13 ani din Gorj.

În 14 martie 2011, după 19 ani, Gheorghe Avram a fost trimis în judecată pentru violarea fetei de 13 ani din satul gorjean Pojogeni şi pentru omor calificat, de către procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Tribunalul Gorj a decis, marţi, condamnarea la 22 de ani de închisoare a lui Avram, hotărâre ce poate fi constestată.

În România, în mod oficial, primele teste ADN în cauze penale s-au efectuat după anul 2002, astfel încât la data pronunţării hotărârii în cazul Ţundrea, constatată ulterior ca fiind o eroare judiciară, instanţele au fost în imposibilitatea de a administra această probă, explica Parchetul ICCJ.

Procurori ai Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au finalizat, cu sprijinul ofiţerilor din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale - Inspectoratul General al Poliţiei Române, cercetările în cauza preluată de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, în legătură cu săvârşirea, în data de 16 iunie 1992, a infracţiunilor de viol şi omor calificat asupra victimei G.M.

În această cauză, în urma cercetărilor efectuate de Procuratura Judeţeană Gorj şi Inspectoratul de Poliţie Gorj, prin rechizitoriul cu nr. 400/P/1992, emis în data de 9 noiembrie 1992, a fost trimis în judecată Ţundrea Ilie Marcel, pentru săvârşirea infracţiunilor de omor calificat prevăzută de art. 174-175 lit. h Cod penal şi viol prevăzut de art. 197 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 33 şi 34 din Cod penal.

Pe tot parcursul cercetărilor penale, inclusiv în timpul executării pedepsei Ţundrea Ilie Marcel a susţinut că nu este autorul infracţiunilor pentru care a fost condamnat în anul 1993 la 25 ani de închisoare şi din care a executat 12 ani de închisoare.

Prin sentinţa penală nr. 507/S din 17 septembrie 2004 (dosarul cu nr.1583/2004), Tribunalul Braşov, în temeiul art. 406 al. 1 din Codul de procedură penală cu aplicarea art. 394 al. 1 lit. a din Codul de procedură penală, a admis cererea de revizuire formulată de condamnatul Ţundrea Ilie Marcel, a anulat sentinţa penală cu nr. 17 din 18.05.1993 a Tribunalului Gorj, rămasă definitivă prin Decizia penală cu 2.729 din 27 noiembrie 1997 a Curţii Supreme de Justiţie, şi a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală cu aplic. art. 10 lit. c din Codul de procedură penală, sub aspectul săvârşii infracţiunilor de viol prevăzută de art. 197 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 13 Cod penal şi omor calificat prevăzută de art. 174-175 lit. h Cod penal cu aplicarea art. 13 Cod penal, achitarea lui Ţundrea Ilie Marcel.

După rămânerea definitivă a hotărârii de achitare pronunţată în privinţa lui Ţundrea Ilie Marcel, inclusiv în legătură cu săvârşirea infracţiunii de omor calificat, dosarul a rămas cu autor nedescoperit, întrucât achitările vizau faptul că infracţiunea nu a fost săvârşită de persoana condamnată iniţial (art. 10 lit. c din Cod de procedură penală), competenţa continuării cercetărilor aparţinând Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.

Prin rezoluţia cu nr. 236/C2/2010 din 10 iunie 2010 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a dispus, în temeiul art. 209 al. 41 din Cod de procedură penală, preluarea cauzei de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj în vederea efectuării urmăririi penale şi soluţionării de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Astfel, s-a dispus, prin rechizitoriul din data de 14 martie 2011, trimiterea în judecată a inculpatului Gheorghe Avram, arestat în altă cauză, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de omor calificat. Totodată, procurorii au constatat încetarea urmăririi penale faţă de inculpat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de viol, întrucât a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale.

Procurorii arată că având în vedere faptul că existau suficiente indicii că autorul infracţiunii săvârşite asupra victimei G.M. putea fi Avram Gheorghe, după începerea urmăririi penale "in rem" (în data de 15 iunie 2010), a fost dispusă o constatare tehnico-ştiinţifică genetică de comparare a profilului genetic al lui Avram Gheorghe cu profilul genetic al persoanei necunoscute de sex masculin căreia îi aparţin urmele de spermă de pe tamponul vaginal ridicat de la victima G.M.

Concluziile acestei probe ştiinţifice au fost în sensul că profilul genetic al probei biologice de referinţă recoltate de la numitul Avram Gheorghe este identic cu profilul genetic extras din fracţia spermatică existentă pe tamponul vaginal conţinând probe biologice ridicate cu prilejul efectuării necropsiei cadavrului victimei.

În contextul relevat de probele administrate, procurorii au dispus, la data de 15 decembrie 2010, începerea urmăririi penale faţă de numitul Avram Gheorghe. Acestuia i-a fost prelevată o probă de referinţă în vederea realizării unei noi constatări tehnico-ştiinţifice ADN, menită a aduce lămuriri suplimentare în cauză, care a denotat existenţa unui "profil genetic unic complet aparţinând unei persoane de sex masculin". "Între caracaterele genetice autozomale şi cromozomiale Y din profilul ADN de referinţă al numitului Avram Gheorghe şi cele evidenţiate în fracţia spermatică separată din secreţia vaginală a victimei există o corespondenţă perfectă la nivelul tuturor locilor analizaţi", mai arată sursa citată.

În data de 20 decembrie 2010, inculpatului Avram Gheorghe i-a fost adusă la cunoştinţă învinuirea şi a fost audiat la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cu acest prilej şi pe tot parcursul cercetărilor efectuate de procurori, acesta s-a prevalat de dreptul său de a nu face nicio declaraţie în cauză. De asemenea, inculpatul Avram Gheorghe a fost supus testării cu tehnica poligraf, în urma căreia au rezultat indici ai unui comportament simulat al subiectului.

Pe baza tuturor aspectelor relevate de probele administrate în cauză, procurorii au putut să deducă modalitatea în care a fost violată şi apoi ucisă victima G. M. de către inculpatul Avram Gheorghe.

În cauză, procesul penal s-a desfăşurat pe o lungă perioadă de timp faţă de Ţundrea Ilie Marcel (într-o primă fază între 1992 şi 1997, iar în a doua fază între 2004 şi 2009), astfel încât pe întreaga desfăşurare a procesului penal faţă de Ţundrea Ilie Marcel pentru săvârşirea, în calitate de autor al infracţiunilor de omor calificat şi viol, efectul întreruptiv al prescripţiei răspunderii s-a produs inclusiv faţă de adevăratul autor al săvârşirii infracţiunii, care, aşa cum rezultă din proba ADN şi din coroborarea cu restul probelor administrate după preluarea cauzei de către procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a dovedit a fi Avram Gheorghe, orice act întrerupător de prescripţie trebuind să se raporteze şi la acesta din urmă.

În data de 27 noiembrie 1997 prin decizia cu nr. 2729/1997 a fostei Curţi Supreme de Justiţie, sentinţa penală cu nr. 17/18.05.1993 a Tribunalului Gorj, prin care Ţundrea Ilie Marcel a fost condamnat pentru infracţiunile de viol şi omor calificat, a căpătat caracter definitiv.

Hotărârea penală definitivă are efecte faţă de toată lumea (erga omnes), impunându-se, prin dispozitivul său, nu numai părţilor din proces, ci şi persoanelor care nu au luat parte la judecată dar care, pe cale penală sau civilă, încearcă să repună în discuţia instanţelor judecătoreşti chestiunile rezolvate definitiv prin hotărârea penală, care nu poate fi repusă în discuţie decât cu prilejul căilor de atac extraordinare, aşa cum s-a întâmplat în cauza de faţă întrucât la solicitarea lui Ţundrea Ilie Marcel, s-a procedat la revizuirea cauzei.

În cadrul cercetărilor anterioare judecării cererii de revizuire, prin ordonanţa cu nr. 4061/VIII/1/2002 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale referitoare la probele biologice recoltate de la victima G.M - respectiv lamele cu secreţii vaginale şi tampoanele cu astfel de secreţii - sens în care Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" Bucureşti a întocmit, pentru prima oară, în data de 26 martie 2004,

Raportul de expertiză genetică nr. A15/12562/03 care conţine concluziile din care rezultă că probabilitatea ca Ţundrea Ilie Marcel să fi contribuit cu genotipurile sale la realizarea mixturii de profiluri ADN prezente în secreţia vaginală a victimei G.M este de zero la sută. Această expertiză a fost determinantă în achitarea lui Ţundrea Ilie Marcel după admiterea cererii de revizuire.

De asemenea, trebuie menţionat că în România, în mod oficial, primele teste ADN în dosarele penale s-au efectuat după anul 2002, astfel încât, la data pronunţării hotărârii constatate ulterior ca fiind o eroare judiciară, instanţele au fost în imposibilitatea de a administra această probă.

Având în vedere aspectele expuse, perioada de la intervenirea hotărârii penale de condamnare definitivă a inculpatului Ţundrea Ilie Marcel, în data de 27 noiembrie 1997 şi până în data în care a fost efectuat raportul medico-legal referitor la probele ADN (26 martie 2004), cursul prescripţiei penale a fost suspendat în raport cu adevăratul autor al infracţiunii, învinuitul Avram Gheorghe.

Astfel, prin condamnarea definitivă a lui Ţundrea Ilie Marcel (condamnare care, aşa cum am văzut, este considerată în prezent în mod oficial o eroare judiciară) s-a creat atât o împrejurare de neprevăzut care constă în existenţa unei erori judiciare, cât şi o împrejurare de neînlăturat, care constă tocmai în existenţa hotărârii judecătoreşti cu autoritate de lucru judecat.

"Dosarul Ţundrea" a fost redeschis de procurorul şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul instanţei supreme, Marius Iacob, după ce testele ADN au arătat că probele de la dosar se potrivesc cu cele prelevate de la Gheorghe Avram.

Marcel Ţundrea a fost condamnat la 25 de ani de închisoare şi a executat 12 ani de detenţie pentru o crimă şi un viol pentru care, în 2004, a fost găsit nevinovat, adevăratul autor al faptelor nefiind descoperit până în prezent.

Ţundrea a murit însă în 18 ianuarie 2007, cu câteva zile înainte de a împlini 57 de ani.

Gheorghe Avram şi Marcel Ţundrea au fost pentru o perioadă colegi de celulă. Avram era condamnat pentru o altă crimă, Ţundrea declarând înainte de a muri, în ianuarie 2007, că, în opinia sa, bărbatul respectiv ar fi comis faptele pentru care el a făcut închisoare. Ţundrea argumenta prin faptul că, după arestarea sa, în Pojogeni s-au produs încă două crime care au rămas cu autor necunoscut, anterior având loc alte două crime în care anchetatorii nu l-au găsit pe făptaş. Seria crimelor de la începutul anilor '90 s-a oprit la Pojogeni doar după ce Gheorghe Avram a fost arestat pentru uciderea unui paznic, el fiind suspectat de implicarea în cel puţin una din cele patru crime cu autor necunoscut.