Proiectul Roşia Montană, aproape de a primi o decizie finală de la Mediu

Întrebat în ce stadiu se află examinarea proiectului de la Roşia Montană, ministrul Borbely a răspuns: "Un stadiu avansat. Mai trebuie una, maximum două şedinţe ale Comitetului de Analiză Tehnică, după care vine decizia".

Borbely a declarat că prima şedinţă a CAT pe tema proiectului minier va avea loc "undeva în luna ianuarie".

Compania minieră canadiană Gabriel Resources deţine 80,69% din capitalul social al Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), care dezvoltă proiectul minier de la Roşia Montană. Statul român deţine 19,31% din acţiuni, prin Minvest Deva. În prezent, potrivit unui document guvernamental obţinut de MEDIAFAX, Guvernul negociază cu Gabriel Resources majorarea cotei de participaţie la Roşia Montană de la 19,3% la 22,5%, investitorul respingând însă creşterea redevenţei şi împărţirea controlului cu statul şi condiţionând suplimentarea numărului de acţiuni de un cadru legal mai favorabil operatorilor minieri.

În spatele companiei canadiene Gabriel Resources se regăsesc nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.

RMGC intenţioneză să extragă 300 de tone de aur şi 1.700 de tone de argint timp de 16 ani la Roşia Montană.

Proiectul este susţinut de preşedintele Traian Băsescu, dar este contestat de unele asociaţii de protecţie a mediului, în timp ce populaţia locală este divizată. Ungaria se opune proiectului din cauza dezastrului din 2000 de la o mină de aur din Baia Mare, când 100.000 de metri cubi de apă amestecată cu cianură au ajuns în mai multe râuri şi ulterior în Tisa, pe teritoriul Ungariei.