FSLI: Finanţarea - principala cauză a necorelării între ce produce şcoala şi cererea pieţei muncii

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere în Înăţământ (FSLI), Simion Hancescu, a declarat, luni, în cadrul unei dezbaterii "Învăţământul din România versus piaţa muncii"; "Soluţii pentru corelarea celor două domenii pentru ieşirea din impasul economic", că există o neconcordanţă în ceea ce produce şcoala şi cererile de pe piaţa muncii, că există o problemă cu forţa de muncă, că în ultimii 20 de ani nu s-a făcut o analiză care să identifice cauzele, să găsească măsuri la această problemă.

În opinia FSLI, o cauză a acestei probleme o reprezintă programele şcolare care pun accent pe pregătirea teoretică şi mai puţin pe cea practică.

În condiţiile adoptării strategiei Europa 2020, învăţământul profesional şi tehnic trebuie să joacă un rol hotărâtor în dezvoltarea unei societăţi informaţionale bazate pe comunicare şi înţelegerea fiecărui participant la acest proces.

Conform datelor din anuarul statistic al României 2010, se remacă o scădere în ultimii ani a numărului de absolvenţi de învăţământ profesional şi de ucenici, precum şi de învăţământ postliceal şi de maeştrii. Totodată apar diferenţe foarte mari între pregătirea persoanelor care îşi caută de muncă şi cerinţele angajatorilor, spune Hăncescu.

Liderul FSLI subliniază faptul că în România au fost defiinţate şcolile profesionale şi inventate şcolile de artă şi meserii care au fost "un eşec", pentru că aveau o aparatură foarte veche, România fiind "ruptă" de o economie reală de viaţă.

Hăncescu precizează că principala cauză a acestei probleme este finanţarea. "Toate guvernele au gândit eronat că educaţia este un domeniu neproductiv şi astfel am ajuns în impas", a explicat Hăncescu.

Reprezentantul FSLI consideră că o altă problemă este legată de orientarea şcolară pentru că foarte mulţi părinţi îşi îndreaptă copii spre licee teoretice fără a ţine cont de dorinţele şi aptitudinile lor.

"Variaţia opţiunilor elevilor pentru liceul teoretic are la bază o motivaţie care confirmă slaba informare a elevilor şi a părinţilor despre oportunităţilor sistemului de învăţământ postgimnazial, indiferent de filiera aleasă. Astfel, părinţii şi elevii aleg liceul teoretic pentru că le oferă posibilitatea studiilor universitare şi le asigură un nivel de educaţie ridicat, necunoscând faptul că şi filiera tehnologică asigură aceleaşi oportunităţi de formare şi specializate până la nivel universitar, postuniversitar", a spus Hăncescu.

Potrivit unui studiu realizat în anul şcolar 2010-2011, 67,35 la sută din părinţi optează pentru o anumită filieră ţinând cont de aptitudinile copilului care nu sunt stabilite profesionist prin consilierea şi orientarea profesională deoarce numai 7,85 la sută din părinţi ţin cont de părerea profesorului consilier şcolar în alegerea opţiunii.

"Concluzia acestei stări de fapt este aceea că elevii urmează o formă de învăţământ fără să ia în considerare finalizarea ei cu beneficii personale, în planul realizării inserţiei profesionale adecvate pe piaţa muncii", a spus Hăncescu.

Reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România care spun că există o problemă asemănătoare şi în învăţământul universitar pentru că nimeni nu se implică. "Bugetul educaţiei pe 2012 este o batjocură, e ceva jenant", spun reprezentanţii ANOSR.

Aceştia consideră că elevii înainte de a da la o facultate trebuie sfătuiţi pentru că mulţi dintre ei îşi dau seama în primul an că nu este facultatea pe care o doresc.

Pe de altă parte, ANOSR precizează că se vorbeşte despre o satisfacere a cererii pieţei muncii din România, dar în România nu există o piaţă a muncii şi că trebuie să ne orientăm înspre o piaţă a muncii europeană, să atragem studenţi străini în România şi forţă de muncă străină la noi în ţară.

Totodată, preşedinta ANOFM, Elvira Rodica Andronescu, spune că priorităţile agenţiei în 2012 sunt orientate spre creşterea gradului de ocupare în rândul tinerilor, creşterea gradului de mobilizare pe piaţa muncii, consiliere, informare şi mediere.

"ANOFM este deschisă la un dialog cu patronatele şi sindicatele pentru a face faţă provocărilor existente, ca de exemplu completările la Legea ucenicei. Trebuie identificaţi viitori beneficiari ai acestei legi", a spus Andronescu.