Consumatorii problematici de alcool nu cer ajutor din cauza stigmatizării şi a lipsei de servicii

Studiul evaluează serviciile medicale specializate adresate persoanelor cu consum problematic de alcool şi evidenţiază nevoia de servicii medicale şi sociale specializate pentru acest grup la risc.

O primă problemă identificată se referă la lipsa programelor de formare, obligatorii şi continue în curricula universitară şi postuniversitară.

În acest moment, în România, principala specializare care abordează intervenţiile în domeniul tratării tulburărilor legate de consumul problematic de alcool este psihiatria, intervenţiile derulate în sfera acesteia fiind foarte apreciate în rândul persoanelor cu un consum problematic de alcool, cu peste 50 la sută dintre aceştia considerându-le a fi foarte bune.

De aceeaşi apreciere pozitivă beneficiază şi grupurile de auto-ajutor de tipul "Alcoolicii Anonimi" sau centrele medico-sociale de intervenţii în domeniul consumului problematic de alcool.

Prof. dr. Dan Prelipceanu, preşedintele de onoare ALIAT şi şeful Catedrei de Psihiatrie a Universităţii de Medicină "Carol Davila" din Bucureşti, a susţinut, joi seara, într-o conferinţă de presă, nevoia urgentă de dezvoltare a unor intervenţii şi servicii specializate adresate persoanelor cu un consum problematic de alcool.

"În România, în acest moment, ne confruntăm cu o gravă problemă privind lipsa unor servicii medicale şi sociale integrate în domeniul consumului problematic şi al dependenţei de alcool. Sistemul actual de servicii este încă într-o fază de subdezvoltare, lipsind un cadru formal de proceduri de lucru şi de educaţie medicală continuă, iar nivelul de stigmă asociat acestui domeniu este la fel de mare atât în rândul medicilor cât şi în rândul populaţiei generale", a declarar Dan Prelipceanu.

Directorul ştiinţific al ALIA, medicul Eugen Hriscu, a precizat că studiul scoate în evidenţă o serie de direcţii de dezvoltare pentru un viitor sistem de tratament al abuzului şi dependenţei de alcool.

Specialiştii au arătat că medicii nu urmează deloc sau urmează foarte puţin programe de formare în domeniul prevenirii şi tratării abuzului şi dependenţei de alcool.

"Cu toate că 76 la sută dintre medicii psihiatri intervievaţi consideră că aceste programe sunt foarte utile, peste 50 la sută dintre ei nu au urmat un curs de formare în ultimii trei ani, 33 la sută nu au urmat niciodată un astfel de curs", se arată în studiu, prezentat joi seara îm cadrul conferinţeio de presă.

Situaţia este şi mai gravă în cazul medicilor de familie şi al celor de alte specializări, unde 65 la sută nu au participat niciodată la un program de formare în domeniul consumului problematic de alcool.

Peste 80 la sută dintre medici, indiferent de specializare, nu ştiu de existenţa unor programe de formare obligatorie sau continuă în domeniul tratamentului abuzului şi dependenţei de substanţe.

Aproape jumătate dintre medicii psihiatri intervievaţi consideră că principala nevoie de dezvoltare în cadrul sistemului actual de tratament este instruirea personalului, urmată de creşterea numărului de unităţi şi dotarea acestora.

Stigmatizarea reprezintă o altă problemă în accesarea de servicii specializate de către consumatorii problematici de alcool.

Atât medicii, cât şi pacienţii sunt de acord că stigmatizarea tulburărilor legate de consumul de alcool este principala barieră în calea accesării serviciilor de către cei care ar avea nevoie de acestea.

Majoritatea medicilor, pacienţilor şi persoanelor cu un consum problematic de alcool din populaţia generală care nu au apelat la servicii au recunoscut că principala bariera în calea accesării serviciilor de către persoanele cu un consum problematic de alcool este stigma, ruşinea si oprobiul social de a fi identificat ca având o problemă cu alcoolul.

"Astfel, 70 la sută dintre medicii specialişti intervievaţi, peste 50 la sută dintre persoanele care beneficiază de servicii pentru tratarea acestei probleme şi 80 la sută dintre persoanele cu un consum problematic de alcool care nu au apelat la servicii specializate au identificat stigmatizarea ca principala barieră în accesarea acestor servicii", rezultă din studiu.

Iniţiatorii studiului au ajuns la concluzia că serviciile existente nu reuşesc să ajungă la pătura mai tânără a populaţiei, cu o problematică mai puţin severă, iar femeile sunt mult subreprezentate printre beneficiarii serviciilor de sănătate.

"Peste 80 la sută din persoanele cu un consum problematic de alcool din populaţia generală şi care nu au apelat la servicii nu cunosc instituţii/servicii specializate în tratarea problemelor de abuz sau dependenţă de alcool în judeţul lor de reşedinţă. Persoanele care apelează la servicii tind să fie de vârstă mai mare de 50 de ani (peste 50 la sută), când este de presupus că au ajuns la o severitate mare a dependenţei de alcool", se arată în studiu.

De asemenea, medicii de familie nu reuşesc să depisteze precoce tulburările legate de consumul de alcool, ci doar în stadii avansate, 55 la sută dintre persoanele internate pentru o problemă legată de consumul de alcool primind informaţii despre abuzul de alcool de la medicul de familie, iar 44 la sută fiind fost îndrumaţi spre un serviciu specializat. În schimb, cu doar doi - trei la sută dintre persoanele neinternate au primit sfaturi legate consumul de alcool de la medicul de familie.

"În lipsa formării, medicii de familie recunosc rar cazurile mai uşoare de abuz de alcool şi în spital ajung mai degrabă pacienţi vârstnici, la care putem presupune un stadiu avansat al dependenţei de alcool", se mai arată în concluziile studiului.

Profesioniştii intervievaţi reclamă şi absenţa ghidurilor şi protocoalelor de lucru agreate la nivel naţional în domeniul intervenţiilor specializate pentru tratamentul tulburărilor legate de consumul de alcool, singurul document oficial elaborat la nivel naţional cu privire la serviciile specializate din acest domeniu fiind încadrat în Strategia Naţională Antidrog.

Studiul a fost dezvoltat de către ALIAT - sprijinit financiar de Heineken România - în colaborare cu agenţia de cercetare sociologică Totem Communication, în cadrul platformei Alcohelp pentru prevenirea şi tratamentul abuzului şi dependenţei de alcool.

Pentru realizarea studiului s-a plecat de la un eşantion reprezentativ concentrat pe trei publicuri ţintă: persoane care beneficiază de servicii medicale pentru o tulburare legată de consumul de alcool (603 respondenţi), persoane care au un consum problematic de alcool, dar nu apelează la servicii medicale (601 respondenţi), şi medici (546 respondeni), marja de eroare fiind de patru la sută.

Culegerea datelor a avut loc în intervalul 1 octombrie - 15 noiembrie 2011, la nivelul tuturor celor opt euroregiuni ale ţării, studiul primind avizul Comisiei de Etică a Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.