PSD a contestat la Curtea Constituţională alegerea lui Blaga preşedinte al Senatului

Întrebat dacă partidul pe care îl reprezintă a contestat la Curtea Constituţională alegerea lui Vasile Blaga în funcţia de preşedinte al Senatului, Dan Şova a răspuns: "PSD a depus în cursul zilei de astăzi".

"O chestiune tehnică - s-a reluat practic demonstraţia din 2005, anume că preşedintele trebuia să fie de la PSD, pentru că este rezultatul algoritmului din alegeri. PSD a luat cele mai multe voturi în alegeri şi era normal să i se atribuie una din cele două Camere. Vom vedea ce va decide Curtea", a continuat Şova.

PSD a anunţat încă de alegerea lui Vasile Blaga în funcţia de preşedinte al Senatului că va depune contestaţie la CC.

Vasile Blaga a fost ales în 28 noiembrie preşedinte al Senatului, cu 69 de voturi în favoarea sa, faţă de 63 de voturi "pentru" întrunite de candidatul opoziţiei, Titus Corlăţean.

Alegerea noului preşedinte al Senatului a avut loc urmare a revocării din această funcţie a lui Mircea Geoană, la solicitarea PSD, după excluderea acestuia din partid.

De altfel, Curtea Constituţională discută, miercuri, contestaţia lui Mircea Geoană referitoare la hotărârea Senatului prin care s-a constatat încetarea mandatului său de preşedinte al acestei Camere legislative.

Şedinţa a început la ora 11.00.

Mircea Geoană a înaintat această contestaţie Curţii Constituţionale în 24 noiembrie. Geoană a spus că votul prin care s-a aprobat hotărârea de încetare a mandatului său de preşedinte al Senatului este unul politic, pe care îl respectă, dar a susţinut că motivele invocate de grupul PSD nu sunt regulamentare şi constituţionale. Revocarea sau retragerea sprijinului politic se aplică exclusiv membrilor Biroului Permanent, iar preşedintele Senatului, conform deciziei CC nr 601, are un statut distinct în cadrul BP, a susţinut Geoană.

Potrivit Deciziei 601 din 14 noiembrie 2005 a Curţii Constituţionale, votul acordat preşedintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat decât în cazul în care grupul care l-a propus cere revocarea politică a acestuia sau, în cazul unei revocări ca sancţiune, când acest grup sau o altă componentă a Camerei solicită înlocuirea din funcţie a preşedintelui pentru săvârşirea unor fapte care atrag răspunderea sa juridică.

"Această înlocuire se poate face numai cu o persoană din acelaşi grup parlamentar, care nu-şi poate pierde dreptul la funcţia de preşedinte, dobândit în virtutea rezultatelor obţinute în alegeri, respectându-se principiul configuraţiei politice. În acelaşi sens, Curtea Constituţională reţine că revocarea din funcţie înainte de expirarea mandatului produce întotdeauna efecte numai asupra mandatului celui revocat, iar nu şi asupra dreptului grupului parlamentar care a propus numirea lui, de a fi reprezentat în Biroul permanent şi, în consecinţă, de a propune alegerea unui alt senator în locul devenit vacant. Neobservarea principiului menţionat şi instituirea posibilităţii alegerii unui nou preşedinte dintr-un alt grup parlamentar ar avea drept consecinţă ca sancţiunea aplicată preşedintelui Senatului, revocat din funcţie, să se extindă asupra grupului parlamentar care a propus alegerea lui. Or, Constituţia României nu permite aplicarea unei asemenea sancţiuni cu caracter colectiv", se arată în decizia Curţii.

Curtea Constituţională a constatat, astfel, că articolul din Regulamentul Senatului care prevede revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului, pentru încălcarea Constituţiei sau a regulamentelor parlamentare, este neconstituţional, întrucât contravine dispoziţiilor constituţionale privind dreptul fundamental la apărare şi principiul configuraţiei politice în alcătuirea Biroului permanent.