Becali: Terenul Armatei avea o valoare sentimentală; avea lucernă şi puteam paşte oile

Instanţa supremă a reluat, vineri, audierile în dosarul în care finanţatorul echipei de fotbal Steaua, George Becali, fostul ministru al Apărării, Victor Babiu, şi fiica acestuia au fost deferiţi justiţiei pentru un schimb de terenuri dintre omul de afaceri şi instituţia statului.

Înalta Curte a continuat audierea fostului ministru al Apărării, Victor Babiuc, şi i-a audiat şi pe restul inculpaţilor din acest dosar, respectiv pe fiica lui Babiuc, Dana Babiuc, pe generalul Dumitru Coflină şi pe finanţatorul Stelei George Becali.

În faţa celor trei judecători, Becali a afirmat că procurorul care a instrumentat cazul a minţit cu privire la faptele sale, despre care a arătat că au fost legitime şi că nu înţelege care este acuzaţia de vreme ce la momentul schimbului el ar fi fost cel care a ieşit în pierdere.

Becali le-a mai explicat magistraţilor că a preferat să ia la schimb terenul din localitatea Ştefăneşti şi nu un altul, propus iniţial de Ministerul Apărării, din zona Ghencea, datorită unei valori sentimentale pe care o nutrea faţă de acel teren.

"Am refuzat terenul din Ghencea pentru că mă interesa un teren mai apropiat de ferma mea din Pipera. În felul acesta eu puteam transporta mai uşor şi mai ieftin mâncarea pentru animale. În plus, terenul avea o valoare sentimentală pentru mine. Era semănat cu lucernă şi puteam să îmi duc şi eu oile la păscut acolo. Dar eu nu puteam până să fac schimbul. Pentru că acolo era interzis, că era al Armatei. Doar un cioban Bebe putea paşte oile acolo. Eu mă ofticam. Că ăla, Bebe, păştea ziua, că avea blaturi", a susţinut George Becali, respingând ipoteza vreunui interes financiar sau de oportunitate materială.

Becali le-a mai arătat judecătorilor că în realitate, prin acest schimb, la acel moment, el ar fi fost cel păgubit în raport de preţurile cu care se vindeau terenurile în acea zonă.

"Eu pot demonstra cu acte că terenul meu era de 30 de ori mai scump decât ce mi-a dat mie Armata. La acea vreme, nu mi-am dat seama că eu sunt prost şi că eu eram de fapt cel păgubit. Am zeci de acte care dovedesc că s-au vândut parcele cu preţuri mult mai mici, nu vrăjeala procurorului", a mai spus Becali, în faţa judecătorilor.

Instanţa a stabilit ca următorul termen de judecată al procesului să fie în 15 decembrie şi a anunţat alte 11 termene de judecată pentru luna ianuarie 2012, fapt ce a stârnit nemulţumirea avocaţilor.

Victor Babiuc a fost audiat, luni, la instanţa supremă în acest dosar, fostul ministru al Apărării spunând că înaintea terenului preluat de Becali au mai existat încă 11 schimburi sau înstrăinări, niciunul nefiind considerat în neregulă.

"Până la situaţia reţinută în ceea ce mă preveşte au mai existat 11 schimburi sau înstrăinări pentru care niciun argument nu a considerat că sunt în neregulă, deşi şi acestea au fost cu aprobarea ministrului", a spus Victor Babiuc în faţa instanţei supreme.

Fostul ministru al Apărării le-a spus magistraţilor că el contestă aproape tot ce s-a reţinut în rechizitoriu, cu excepţia faptului că s-a făcut un schimb de terenuri.

"Eu contest rechizitoriul care s-a făcut pe lucruri care sunt neadevărate", a susţinut Victor Babiuc.

El a declarat în faţa judecătorilor că avizul juridic al Direcţiei legislaţie şi contencios există încă din 10 decembrie 1998, actul menţionând acordul pentru schimb în condiţiile dreptului comun.

"În legătură cu reţinerea din rechizitoriu că schimbul de terenuri nici nu a fost util, argumentez că eu eram obligat să pun în practică o hotărâre a CSAT, aceasta vizând construirea unui punct de comandă la Ştefăneşti. Atunci când susţin că reţinerea din rechizitoriu în sensul că hotărârea CSAT ar fi fost doar un pretext, arăt că Statul Major General, împreună cu un alt organism special, respectiv Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, sunt singurele în măsură să propună realizarea obiectivelor militare cum ar fi construirea punctului de comandă Ştefăneşti", a mai declarat Victor Babiuc.

Fostul ministrul al Apărării a contestat faptul că statul român ar fi fost proprietar, spunând că a cerut încă din 2002 să se facă dovada dreptului de proprietate.

În acest dosar sunt judecaţi Dumitru Cioflină, fost secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale (MApN) şi fost şef al Marelui Stat Major General, Victor Babiuc, fost ministru al Apărării, fiica acestuia, Ioana Babiuc şi finanţatorul FC Steaua, Gigi Becali.

Ei sunt acuzaţi de corupţie în legătură cu transferurile de terenuri între finanţatorul FC Steaua şi MApN.

Conducerea DNA a cerut, în 19 septembrie 2007, Comisiei speciale de la Cotroceni aviz pentru declanşarea urmăririi penale împotriva fostului ministru al Apărării Victor Babiuc.

Dumitru Cioflină este acuzat în acest dosar de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, iar Victor Babiuc, fost ministru al Ministerului Apărării Naţionale în perioada decembrie 1997 - 2000, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi luare de mită, respectiv 3.000 de dolari.

Ioana Cristina Anca Babiuc este acuzată de complicitate la luare de mită, iar George Becali de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată.

Potrivit rechizitoriului, în perioada 1996 - 1999, în calitate de administrator al terenurilor domeniului proprietate publică a statului din zona Voluntari (fosta Fermă Roşia), MApN a efectuat două schimburi de terenuri cu George Becali, suprafaţa totală cedată acestuia în urma celor două schimburi fiind de 28,89 hectare de teren arabil intravilan, schimburi ce au avut drept consecinţă prejudicierea statului român cu suma totală de 892.758 de dolari.

Astfel, Cioflină şi Babiuc, uzând de prerogativele funcţiilor de conducere pe care le deţineau în cadrul acestui minister, au aprobat schimburile de terenuri dintre MApN şi George Becali cu încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează proprietatea publică şi circulaţia juridică a terenurilor, în defavoarea statului. Cei doi inculpaţi au făcut demersuri pentru grăbirea finalizării schimbului, în condiţiile în care instituţii ale statului şi funcţionari din cadrul MApN implicaţi atrăgeau atenţia cu privire la diferenţa de valoare dintre terenurile ce fac obiectul schimbului şi lipsa utilităţii terenului de la Ştefăneştii de Jos pentru MApN. Pentru a da o aparenţă de legitimitate acestor schimburi, Cioflină şi Babiuc au inclus în Planul de apărare al ţării pentru perioada 1997-2000 construirea unui punct de comandă nou la Ştefăneştii de Jos, potrivit procurorilor.