Olli Rehn: Următoarele 10 zile sunt de importanţă crucială pentru salvarea zonei euro

"Intrăm într-o perioadă critică de 10 zile pentru a pune la punct reacţia Uniunii Europene la criză", a declarat miercuri comisarul european pentru economie şi politică monetară, Olli Rehn, la începutul unei noi şedinţe a miniştrilor Finanţelor din zona euro.

Miniştrii Finanţelor din zona euro au convenit marţi seară asurpa detaliilor unor proiecte de consolidare a Fondului European de Stabilitate Financiară, EFSF, însă nu au putut anticipa volumul resurselor fondului după aşa-numitul proces de leveraging financiar, din cauza condiţiilor tot mai dificile de pe pieţe.

Astfel, liderii financiari ai zonei euro au admis că ar putea fi nevoiţi să apeleze la Fondul Monetar Internaţional pentru sprijin.

Dobânzile împrumuturilor Italiei şi Spaniei şi-au reluat miercuri creşterea, investitorii considerând că planuruile prezentate după şedinţa de marţi a miniştrilor sunt insuficiente.

Bursele din Europa şi Asia şi moneda euro au scăzut miercuri, după ce Standard & Poor's a coborât ratingurile unora dintre cele mai mari bănci din lume.

"Trebuie să ne aducem aminte de asemenea că EFSF se finanţează deja la costuri mult mai ridicate decât Germania, a reuşit cu greu să atragă sumele ţintite la ultima licitaţie şi riscă să-şi piardă ratingul AAA dacă agenţiile vor decide retrogradarea Franţei. Astfel, orice plan legat de EFSF este pus sub semnul întrebării. Este soluţia de ieri, iar piaţa a depăşit deja momentul", comentează analiştii Rabobank.

La doi ani după declanşarea crizei datoriilor de stat în Grecia, investitorii fug de pe piaţa obligaţiunilor de stat din zona euro. Băncile europene vând titluri de stat şi evită să împrumute guvernele, iar pentru instituţiile financiare din ţările din sudul Europei retragerile de depozite se transformă treptat într-un trend. Situaţia alimentează temerile legate de supravieţuirea monedei euro.

"Suntem în faţa unei adevărate crize financiare, vorbim despre turbulenţe generalizate pe pieţele financiare", a declarat miercuri, la Singapore, Christian Noyer, guvernatorul băncii centrale a Franţei şi membru în Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene.

Miniştrii Finanţelor din zona euro au adoptat marţi seară planuri care vizează garantarea a 20-30% din noile emisiuni de obligaţiuni ale statelor care au probleme de finanţare şi crearea unor aşa-numite fonduri de co-investiţie pentru a atrage investitori străini pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale din zona euro.

Ambele programe vor deveni operaţionale din ianuarie, iar EFSF mai are resurse 250 miliarde euro pentru a le utiliza în procesul de leveraging prin care liderii europeni speră să atragă sume substanţiale, a declarat preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker.

Juncker a arătat că miniştrii Finanţelor vor ca FMI să contribuie la efortul anticriză al Europei cu sume similare resurselor EFSF după finalizarea procesului de leveraging.

Directorul general al EFSF, Klaus Regling, a afirmat însă că nu anticipează contribuţii masive din partea investitorilor la schemele de leveraging care vor fi derulate în următoarele săptămâni, oficialii europeni evitând să estimeze rezultatul operaţiunilor.

Principalii investitori vizaţi, fondurile suverane ale marilor economii emergente, precum China, manifestă tot mai multă prudenţă în privinţa achiziţiei de obligaţiuni guvernamentale din zona euro.

Majoritatea analiştilor consideră că situaţia mai poate fi salvată numai de o intervenţie masivă a BCE pe piaţa obligaţiunilor de stat din zoan euro, similară programelor de "relaxare cantitativă" derulate de băncile centrale din SUA şi Marea Britanie.

Totodată, posibilitatea unei intervenţii mai ample a FMI este pusă sub semnul întrebării de resursele insuficiente ale creditorului de la Washington. Mai multe economii importante care ar putea finanţa FMI sunt sceptice în privinţa eforturilor anticriză din Europa.

SUA, Japonia şi mai multe ţări asiatice ezită să contribuie înainte ca Europa să-şi angajeze resursele proprii în efortul anticriză şi ca statele de la "periferia" zonei euro să prezinte măsuri mai concrete şi mai dure de reformă fiscală şi economică.

"Nimeni nu vrea să cheltuiască bani pe ceva despre care se îndoiesc că va funcţiona. Asta se aplică nu numai pentru Europa. Condiţiile pentru solicitarea ajutorului FMI sunt destul de serioase. Cei care vor sprijin trebuie să fie pregătiţi să renunţe la o parte din jurisdicţie pe politica fiscală şi să treacă prin reforme dureroase. Promisiunile şi discursurile nu sunt suficiente", a declarat o sursă oficială G20.

Noul premier italian Mario Monti a prezentat marţi, în şedinţa Eurogroup, proiectul de austeritate şi reforme pe care doreşte să-l implementeze, însă a fost îndemnat să găsească măsuri mai decisive de reducere a deficitului bugetar şi datoriei publice.

Dobânzile la care se împrumută Italia au depăşit nivelurile la care Grecia, Irlanda şi Portugalia s-au simţit forţate să ceară ajutor de la Comisia Europeană şi FMI. Guvernul de la Roma are de efectuat începând de la sfârşitul lunii ianuarie o campanie masivă de refinanţare a datoriilor ajunse la maturitate. Statul italian are pe 1 februarie o scadenţă uriaşă, de 27 miliarde euro.

Miniştrii Finanţelor din zona euro au mai aprobat marţi seară plata următoarei tranşe, de 8 miliarde euro, din programul de finanţare externă de 110 miliarde euro convenit cu Grecia în luna mai a anului trecut. Jean-Claude Juncker a arătat că banii, necesari pentru ca Grecia să evite insolvenţa, vor fi plătiţi până la mijlocul lunii decembrie, după ce FMI va fi avizat contribuţia proprie la tranşă.

Liderii G20 au promis, la summit-ul de la începutul lunii noiembrie de la Cannes, că vor consolida resursele FMI, însă surse apropiate forului susţin că discuţiile pe această temă nu au progresat.

Surse europene spun că este luată în calcul varianta ca băncile centrale (la nivel naţional) din zona euro să acorde împrumuturi FMI, care ar utiliza banii pentru sprijinirea Italiei şi Spaniei, condiţionată desigur de programe fiscale şi economice.