PSD cere CC declararea Legii asistenţei sociale ca neconstituţională în integralitatea ei

PSD precizează că legea încalcă principiul statului social şi dreptul la măsuri de asistenţă socială. Totodată, partidul consideră că articolul 14 din Legea asistenţei sociale contravine flagrant prevederilor din articolul 16 din Constituţie, întrucât condiţionează stabilirea Indicatorului social de referinţă în funcţie de "tipul de familie", în timp ce Constituţia României nu face distincţie între diferite tipuri de familie.

PSD consideră că legea lasă la arbitrariul instituţiilor publice atât definirea sintagmei "tip de familie", cât şi acordarea beneficiilor sociale în funcţie de acest criteriu neconstituţional.

În sesizarea PSD se mai arată că, prin acest act normativ, "legiuitorul urmăreşte, în fapt, restrângerea drepturilor fundamentale". "Scopul real al legii este scăderea cheltuielilor bugetare cu asistenţa socială, şi nu combaterea sărăciei (în condiţiile în care indicele sărăciei a cunoscut o evoluţie ce a ajuns în acest an la un maxim istoric în perioada de după 1989)", scrie PSD, adăugând că restrângerile drepturilor fundamentale nu pot fi justificate prin prisma articolului 53 din Constituţie.

"Motivele reale pentru luarea măsurilor prevăzute de lege (criza economică, cuantumul ridicat al cheltuielilor publice etc.) nu sunt anume reglementate de art. 53 din Constituţie şi, în niciun caz, nu pot fi asimilate situaţiilor excepţionale menţionate de textul legii fundamentale apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav", scrie PSD.

Totodată, social-democraţii arată în sesizarea formulată că "Legea asistenţei sociale este redactată în mod deficitar, insuficient elaborată, date fiind numeroasele articole subiective, generice şi imprecise".

Purtătorul de cuvânt al departamentelor PSD, Lia Olguţa Vasilescu, declara, joi, că USL va ataca la Curtea Constituţională această lege atât pe procedură, cât şi pe fond, susţinând că la Camera Deputaţilor a fost dat "un vot fraudulos".

Lia Olguţa Vasilescu a explicat că la votul final asupra legii iniţial au fost anunţate 164 de voturi "pentru" care ar fi fost insuficiente, iar la câteva secunde pe tabelul electronic s-a modificat numărul de voturi "pentru" la 168.

De asemenea, Lia Olguţa Vasilescu a mai spus că iniţiatorul acestei legi a fost Sebastian Lăzăroiu care într-o emisiune televizată ar fi recunoscut că nu ştie câte persoane asistate sunt în România.

"Iniţiatorul acestei legi a fost Sebastian Lăzăroiu, cel care a recunoscut că nu ştie câţi asistaţi sunt în România, dar a făcut această lege", a adăugat Vasilescu.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la Economist Conferences Bucharest Summit, că cele 54 de programe naţionale de protecţie socială costă 19 miliarde de lei anual, el precizând că prin legea care reduce numărul acestora la nouă se va face o alocare corectă a resurselor.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, cu 168 de voturi "pentru" şi 5 voturi "împotrivă", Legea asistenţei sociale, deputaţii opoziţiei neexprimându-şi votul.

Reprezentanţii PSD şi PNL s-au opus acestui proiect de lege, pe motiv că este un pretext de diminuare în bugetul de stat pe 2012 a cheltuielilor cu asistenţa socială.

Amendamentele de fond ale opoziţiei la cele 147 de articole ale proiectul de lege au fost repinse prin vot.

Camera Deputaţilor este forul decizional în cazul acestui proiect de lege, pe care Senatul l-a adoptat tacit, după ce a blocat proiectul timp de două luni.

Proiectul legii asistenţei sociale adoptat marţi de deputaţi prevede că responsabilitatea privind dezvoltarea capacităţii de integrare socială şi soluţionarea situaţiilor de dificultate revine fiecărei persoane, precum şi familiei acesteia.

Acesta mai defineşte sistemul de asistenţă socială, clasificarea, criteriile de acordare, organizarea beneficiilor şi serviciilor sociale, propune înfiinţarea Institutului Naţional de Evaluare a Dizabilităţii, regulile de alocare a fondurilor de la bugetul de stat pentru serviciile sociale. Beneficiile sociale şi serviciile sociale vor fi reglementate prin legi speciale.

Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor a introdus unele amendamente, cele mai multe de formă. Unele prevederi introduse de comisie se referă însă la precizarea că beneficiile de asistenţă socială finanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale se vor acorda sub rezerva achitării de către beneficiar a obligaţiilor de plată către bugetul local.

Plata beneficiilor sociale se poate efectua în funcţie de opţiunile beneficiarului şi în tichete sociale, nu numai prin mandat poştal sau cont bancar. Modalitatea de acordate prin tichetele sociale se va stabili prin legi speciale.

Alte prevederi introduse de comisie se referă la faptul că serviciile sociale pot funcţiona numai dacă sunt acreditate şi că autorităţile administraţiei publice vor asigura informarea beneficiarilor cu privire la serviciile oferite de furnizorii privaţi de servicii sociale, iar beneficiarul are dreptul să aleagă liber dintre furnizorii de servicii acreditaţi.

Ministerul Muncii va avea şi atribuţia de a analiza anual, la nivel naţional, datele privind sărăcia, incluziunea socială şi să identifice factorii care duc la incluziune socială, să elaboreze rapoarte, să formuleze recomandări pe această temă.

Alte amendamente ale comisiei de administraţie prevăd că activitatea de evaluare a personalelor care prezintă afecţiuni generatoare de dizabilităţi sau de invaliditate se va realiza de Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare.

Un amendament introdus la propunerea opoziţiei prevede că sumele alocate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea serviciilor sociale se realizează în următoarea ordine: serviciile sociale ale copilului separat de părinţi care necesită protecţie specială, serviciile sociale adresate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul serviciilor, serviciile adresate copilului şi familiei, precum şi pentru persoanele vârsnice, serviciile adresate persoanelor fără adăpost şi persoanelor cu risc de excluziune socială, în funcţie de tipul serviciilor.