Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoMinistrul Teodor Baconschi a declarat, sâmbătă, într-un interviu pentru postul Nederland2, că partea română lucrează în continuare pentru o soluţie privind aderarea la Spaţiul Schengen anul viitor, apreciind că o decizie pozitivă va avea un impact benefic şi asupra cooperării economice bilaterale.
Baconschi a reamintit că mai multe misiuni de evaluare au certificat pregătirea tehnică a României în ceea ce priveşte infrastructura şi acquis-ul Schengen. Totodată, ministrul de Externe a reamintit că investiţiile în infrastructura Schengen se ridică la mai mult de un miliard de euro.
"Ne bucurăm, de asemenea, de susţinerea politică din partea Parlamentului European, dar şi de cele survenite în urma concluziilor adoptate la ultimul Consiliu European şi Consiliu Justiţie şi Afaceri Interne. Atâta timp cât majoritatea clară a statelor UE se pronunţă în favoarea României şi Bulgariei, rămânem încrezători că, o spun încă o dată, prin dialog direct, îi vom convinge pe partenerii noştri olandezi. Este ciudat pentru noi să avem această chestiune pe agenda bilaterală luând în considerare faptul că Olanda este primul nostru partener comercial cu indici foarte impresionanţi. De exemplu, cifra investiţiilor este 5,8 miliarde de euro, iar valoarea schimburilor comerciale bilaterale din 2010 s-a situat în jurul a 27 miliarde de euro", a spus ministrul.
Teodor Baconschi a reamintit că, în prezent, în România există o comunitate de oameni de afaceri olandezi destul de extinsă, provenind de la companiile principale olandeze, care se descurcă foarte bine. "În mod cert, extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria va contribui la tendinţa deja aflată pe un trend ascendent a cooperării bilaterale în domeniile comerţului, investiţiilor, mobilităţii circulaţiei cetăţenilor, care este extrem de importantă", a spus Baconschi.
El a menţionat că oferta în privinţa organizării unor vizite pentru experţii olandezi în domeniul transfrontalier şi al cooperării cu partenerii olandezi rămâne deschisă.
"Lucrăm, în continuare, în vederea unei găsirii unei soluţii pentru anul viitor", a spus Baconschi.
"Nu este de datoria mea să nominalizez vreun responsabil vis-a-vis de povestea aceasta nefericită şi temporară dintre noi. Este evident faptul că există şi o serie de considerente de politică internă în acest joc. Am dori de asemenea să avem un dialog interparlamentar mai însufleţit, lucru care ar însemna un contact atât de tipul om-om, dar şi un contact între partide politice. Este nevoie de acest lucru acum şi aş sugera ca acest tip de dialog să înceapă cu toate forţele politice din Parlamentul olandez", a spus Baconschi.
Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat, luni, la Bruxelles că nu-şi face mari iluzii privind posibilitatea ca Olanda să-şi schimbe, înainte de 9 decembrie, poziţia privind aderarea României la Spaţiul Schengen.
Olanda nu îşi va modifica poziţia faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen până nu va observa rezultate pozitive şi ireversibile în combaterea corupţiei şi criminalităţii organizate, afirma purtătorul de cuvânt al Ministerului olandez de Interne, citat de postul public de radio bulgar.
Guvernul olandez a insistat permanent pe necesitatea unor rezultate pozitive şi ireversibile în combaterea corupţiei şi criminalităţii organizate, a precizat Alexander Vanderee.
El a subliniat că Guvernul olandez este de acord cu ideea că România şi Bulgaria au îndeplinit criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen, explicând însă că sunt aşteptate măsuri mai ferme pentru combaterea corupţiei şi infracţionalităţii.
Olanda şi Finlanda au blocat aderarea la Schengen a României şi Bulgariei, afirmând că niciuna dintre ele nu a depus suficiente eforturi pentru a combate corupţia.
Ministrul finlandez al Afacerilor Europene, Alexander Stubb, a declarat luni că Helsinki este de acord cu o soluţie de compromis care să permită aderarea etapizată a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen.
"Este vorba de o abordare în două etape. Iniţial vom elimina controalele la frontierele aeriene şi maritime şi apoi vom lua o decizie privind frontierele terestre", a declarat Stubb.
Acordul Finlandei este necesar însă nu şi suficient pentru a face posibilă aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Integrarea celor două state nu se poate face în absenţa unui consens al tuturor statelor membre.
Preşedinţia poloneză a UE a amânat în 22 septembrie, în Consiliul JAI, votul privind eventuala aderare a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, în lipsa unui consens al statelor membre, evitând astfel o decizie negativă. La finalul reuniunii Consiliului JAI de atunci, ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, declara că Olanda şi Finlanda au ignorat valori precum încredere, parteneriat şi responsabilitate, des invocate atunci când sunt definite principiile de funcţionare ale Spaţiului Schengen.
Cancelarul german Angela Merkel afirma pe 10 noiembrie, după întâlnirea cu preşedintele Traian Băsescu, că abordarea etapizată pentru intrarea României în Schengen, propusă de Germania şi Franţa şi susţinută de România, este o posibilitate de rezolvare a acestei probleme.
