România va avea maximum 20 de case de asigurări de sănătate care "se vor bate să-şi adune clienţii", minimum de înscrişi fiind de un milion de oameni, pentru transferul pacienţilor de la o casă la alta fiind necesar un an, dacă lucrurile merg rapid, a declarat, miercuri, Cristian Vlădescu.
Directorul Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar, Cristian Vlădescu, a făcut precizarea că ar fi trebuit să abordeze la Forumul Român de Sănătate, organizat de CNAS şi MEDIAFAX, un alt subiect, dar, din cauza discuţiilor din ultimele zile, vrea să facă precizări legate proiectul noii legi a sănătăţii, în calitate de coautor al acestui document.
Vlădescu a precizat că proiectul noii legi are la bază strategia Comisiei prezidenţiale privind sănătatea, dar şi rezultatul unui studiu în care 79 la sută dintre românii cu un venit de peste 3.000 de lei ar fi dispuşi să-şi facă o asigurare privată de sănătate.
Potrivit lui Vlădescu, crearea caselor private de sănătate s-ar putea încheia într-un an, "dacă am lucra rapid", iar transformarea spitalelor în fundaţii ar putea fi realizată în câteva luni.
"Orice casă de asigurări, publică sau privată, ar putea intra în competiţie pentru asigurările de sănătate. Trebuie îndeplinite câteva condiţii, şi anume să aibă cel puţin un milion de oameni înscrişi şi să aibă avizul CNAS şi al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Scopul asigurărilor private nu este acela de a înlocui o instituţie publică ce merge nemulţumitor cu o instituţie privată care merge nemulţumitor", a mai spus Vlădescu.
El a adăugat că transferul persoanelor din sistemul public în cel privat s-ar putea realiza pe parcursul anului 2012.
"Transferul persoanelor din sistemul public în cel privat, dacă lucrurile merg foarte rapid, s-ar putea încheia anul viitor, prin înscrierea voluntară în respectivele companii. Este cam ca sistemul de pensii. Întâi se înscriu, iar ceea ce rămâne redistribuim aleator", a mai spus Vlădescu.
"Casele private nu vor putea refuza nicio persoană. În plus, casele private de asigurări de sănătate nu vor fi vânzători de poliţe, ci trebuie să dezvolte un management de calitate prin care să atragă oamenii, medicii, spitalele, pe toată lumea", a precizat Vlădescu.
În plus, pachetul de servicii de bază este acelaşi pentru toate casele. Pacientul este obligat să rămână în contract cu casa pe care a ales-o cel puţin un an, apoi, dacă este nemulţumit, poate schimba opţiunea.
"În primul rând, casele de asigurări private de sănătate vor fi interesate să-şi ţină clienţii în viaţă, apoi să le ofere servicii medicale care să le răspundă nevoilor lor de sănătate. Casele de asigurări private vor alege furnizorii cu care vor să încheie contracte, începând de la medicul de familie şi terminând cu spitalele. Sigur, casele trebuie să câştige bani, dar pentru aceasta trebuie să aibă o ofertă de servicii foarte bună. Vor selecta acei furnizori eficace şi eficienţi în privinţa tratamentelor. Vor încerca să stimuleze prevenţia", a adăugat Cristian Vlădescu.
El a mai spus că un spital poate avea contracte cu mai multe case de asigurări private, la fel şi un medic.
"Este foarte clar că statul nu mai poate asigura decât un pachet minim de servicii. Pentru cele care nu pot fi acoperite din pachetul minim de servicii, vor fi asigurările private. Acum, bugetul asigurărilor pe pacient este de aproximativ 300 de euro", a adăugat Vlădescu.
Proiectul noii legi a sănătăţii este în atenţia Ministerului Sănătăţii, Administraţiei Prezidenţiale, Ministerului Finanţelor şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi ar putea intra în dezbatere publică în câteva săptămâni, a spus preşedintele CNAS, Lucian Duţă.
Forumul Român de Sănătate este organizat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi MEDIAFAX. La lucrările Forumului sunt abordate teme precum reforma sănătăţii - în slujba creşterii calităţii serviciilor medicale, informatizarea în sănătate - instrument de modernizare a statului, dosarul electronic de sănătate şi prescripţia electronică - proiecte naţionale, componente ale strategiei e-sănătate din România.
Alte teme vizează cardul naţional de sănătate - mijloc de îmbunătăţire a gestionării resurselor financiare prin prevenirea fraudei, precum şi măsurile pentru o mai bună funcţionare a colaborării sistemului sanitar cu furnizorii de servicii medicale şi cu asociaţiile de pacienţi.