Guvernul: Boc nu cunoaşte oamenii de afaceri cu care vorbea Apostu, respinge teorii conspiraţioniste

Ea a precizat că a fost mandatată de şeful Guvernului să susţină această declaraţie.

"Premierul respinge orice alăturare a numelui său cu acepti doi oameni de afaceri care apar în interceptări, cu care nu a avut şi nu are niciun fel de legătură. Premierul nu poate fi făcut responsabil pentru ceea ce spun aceşti oameni la telefon. Am considerat că se impune să fac aceste precizari pentru că, deşi numele primului-ministru nu apare în motivare, există o tentaţie din partea celor implicaţi în dezbateri să cadă pradă speculaţiilor şi scenariilor conspiraţioniste, iar acest lucru s-a dovedit în dezbaterile publice din ultimele zile referitoare la cazul Apostu. Răspund în faţa legii cei care au greşit şi nu este normal ca numele unui om care nu are nicio legătura cu un presupus caz de corupţie să fie asociat cu acest tip de dezbatere", a spus Muntean.

Oficialul guvernamental mai arată că orice persoană are dreptul la propria imagine şi implicit şi primul-ministru, un om asupra căruia "nu a planat niciodată vreo suspiciune de corupţie de-a lungul carierei sale politice".

În privinţa fondurilor alocate de Guvern din Fondul de rezervă aflat la dispoziţia premierului, purtătorul de cuvânt susţine că banii sunt distribuiţi pe baza propunerilor formulate de Ministerul Administraţiei şi Internelor, în urma centralizării solicitărilor depuse de prefecţi şi preşedinţi de consilii judeţene şi în baza cererilor din partea administraţiei locale.

Primarul din Cluj-Napoca, Sorin Apostu, arestat pentru luare de mită, stabilea "întâlnirile conspirative" cu oamenii de afaceri Simion Mureşan, Mustafa Bekar şi Călin Stoia în parking-ul Primăriei, "locaţie aflată în afara oricărui control al autorităţilor", se arată în motivarea Curţii de Apel Cluj

Potrivit motivării, Apostu mergea în vacanţe exotice împreună cu oameni de afaceri care au în derulare contracte cu primăria, deplasări pe care încearcă să le ascundă, plecând separat de membrii familiei sale, cu avioane diferite, fără bagaje, pentru a nu atrage atenţia, cum este vacanţa în Dubai din perioada 20-25 octombrie 2011, petrecută cu familia lui Simion Mureşan, patronul Electrogrup SA, societate care derulează cu Primăria un contract încheiat în anul 2010 în valoare de 1.000.000 de euro.

Totodată, primarul din Cluj-Napoca ţine legătura cu unii oameni de afaceri, învinuiţi şi ei în acest dosar, numai pe anumite cartele telefonice, toţi având interese legate de Primăria municipiului Cluj-Napoca şi încearcă, prin soţia sa, să ascundă urmele "faptelor ilicite", mai spun procurorii în propunerea de arestarea preventivă a lui Sorin Apostu, conţinută în motivarea Curţii de Apel Cluj care a decis arestarea primarului clujean.

Procurorii DNA Cluj mai arată în propunerea de arestare a omului de afaceri Călin Stoia că acesta pregătea săvârşirea de noi infracţiuni de corupţie, inclusiv urma să intervină la persoane din anturajul Guvernului, pentru alocarea de bani în favoarea unei societăţi de construcţii de drumuri.

Potrivit motivării Curţii de Apel Cluj, conform propunerii procurorilor de arestare preventivă a primarului Sorin Apostu, din probatoriul dosarului rezultă că inculpatul Călin Stoia pregătea săvârşirea unei noi infracţiuni de corupţie, prin promisiunea că va interveni la persoane cu funcţii de decizie pentru rezolvarea alocării unor sume de bani pentru contracte la construcţii de drumuri, în scopul obţinerii unor foloase necuvenite.

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, reţinut pentru luare mită de mită în formă continuată, şi directorul general al Brantner România, Călin Stoia, au fost arestaţi preventiv pentru 29 de zile, în noaptea de 10 spre 11 noiembrie, în baza unor mandate emise pe numele lor de Curtea de Apel Cluj.

Potrivit DNA, Sorin Apostu a primit, în perioada 2009-2011, 94.000 de euro pentru a încheia contracte de salubrizare şi asigurare a parcului auto al regiilor subordonate CL Cluj, banii fiind încasaţi de la firmele beneficiare ale contractelor prin cabinetul de avocatură al soţiei sale.

În acest dosar sunt învinuiţi pentru dare de mită şi oamenii de afaceri Simion Mureşan (Electrogrup), Călin Stoia (director general al Brantner România), şi Mustafa Bekar (asociat la Kiat Group Construct).

Firma Brantner - Vereş a câştigat, alături de compania Rosal Grup, licitaţia organizată de Primăria Cluj-Napoca, în 4 iunie 2009, privind concesiunea serviciului de salubrizare menajeră, fiecare adjudecându-şi un sector al municipiului.

Potrivit reprezentanţilor Primăriei clujene, semnarea contractului de concesiune trebuia să aibă loc în 15 iulie 2009, dar a avut loc abia în 28 iulie 2010 şi a intrat în vigoare trei luni mai târziu, deoarece licitaţia a fost contestată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) de mai multe societăţi care au participat la ea. CNSC şi-a declinat competenţa către Tribunalul Cluj. La rândul său, Tribunalul Cluj a declinat competenţa către CNSC.

Curtea de Apel Cluj a stabilit, în final, că CNSC este competent în soluţionarea litigiului, iar în urma unei decizii date s-a stabilit că Rosal Grup şi Brantner-Vereş sunt câştigătorii licitaţiei.

Potrivit reprezentanţilor Primăriei, câştigătorii licitaţiei au fost selectaţi în funcţie de tarifele de colectare ofertate, care au avut o pondere de 60 la sută în calcularea punctajului final, de propunerea tehnică - pondere de 30 la sută, şi de redevenţa plătită către Primărie, cu pondere de 10 la sută din punctajul final. Cel mai mic preţ de colectare, de cinci lei/persoană/lună, l-au oferit societăţile Brantner-Vereş şi Rosal Grup. În ceea ce priveşte redevenţa, Brantner-Vereş a oferit 51.000 de euro pe an pentru Primărie, la fel ca şi Rosal.

Sectorul gestionat de compania de salubritate Bratner-Vereş include 435 de puncte gospodăreşti.

Cele două societăţi, Brantner-Vereş şi Rosal, au primit în concesionare serviciul de salubritate pe o perioadă de opt ani, cu posibilitatea extinderii contractului pentru o perioadă de încă patru ani. Conform caietului de sarcini, Rosal şi Brantner au obligaţia de a realiza o serie de investiţii în modernizarea şi amenajarea de puncte gospodăreşti, care să permită depozitarea selectivă a deşeurilor menajere, pe categorii.

Societatea Brantner-Vereş a luat fiinţă din societăţile Napoget şi Salprest, care se ocupau cu salubritatea în Cluj-Napoca în urmă cu mai mulţi ani. Napoget a fost cumpărată de Brantner, iar Eugen Vereş a preluat Salprest, ulterior cele două firme fiind unificate sub numele Brantner-Vereş.