Neacordarea drepturilor salariale celor din justiţie determină executarea silită a instituţiilor

Pe de altă parte, procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie un recurs în interesul legii, după ce în practica judiciară s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la "aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 71/2009, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 18/2010 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 45/2010 în procedura de executare silită a titlurilor executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar".

ICCJ nu s-a pronunţa încă în acest recurs în interesul legii.

În şedinţa de marţi, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat Nota Inspecţiei Judiciare de pe lângă CSM privind măsurile întreprinse de către ordonatorii secundari şi terţiari de credite, conform art. 44 alin. 1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, pentru gestionarea situaţiilor în care s-a solicitat executarea silită împotriva instanţelor şi pentru prevenirea blocajelor financiare în activitatea instanţelor.

Verificările dispuse, în acest sens, de către plenul CSM au fost solicitate de către Ministerul Justiţiei prin sesizarea privind existenţa unei practici judecătoreşti neunitare în legătură cu aplicarea şi interpretarea dispoziţiilor legale cuprinse în unele acte normative emise de Guvernul României.

Plenul Consiliului a apreciat că, în practica judiciară, nu există un punct de vedere unitar privind aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) din OUG 71/2009, modificată şi completată prin OUG 18/2010 şi OUG 45/2010, în procedura de executare silită a titlurilor executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aspect care a determinat procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să promoveze din oficiu, la data de 23 august 2011, un recurs în interesul legii, urmând ca instanţa să se pronunţe asupra chestiunilor de drept soluţionate diferit de către instanţele judecătoreşti.

Recursul procurorului general încă nu a fost soluţionat până în prezent de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel încât nu pot fi apreciate drept "practici nelegale ale instanţelor", arată Inspecţia.

"Verificările au stabilit că au fost executate silit conturile Tribunalului Vâlcea, ale Curţii de Apel Bucureşti şi ale Tribunalului Bucureşti, dar că cereri de executare silită au fost formulate şi de către judecătorii de la instanţe din raza tribunalelor Dolj, Mehedinţi, Braşov, Neamţ, Constanţa, Prahova, Curtea de Apel Iaşi, Curtea de Apel Ploieşti. A rezultat, totodată, că ordonatorii de credite au formulat căi de atac, cereri de suspendare a executării silite şi contestaţii la executare în toate situaţiile în care instanţele au avut calitatea de intimat sau pârât", notează CSM.

În urma verificărilor, nu s-au constat indicii care să conducă la concluzia că preşedinţii instanţelor ale căror conturi au fost executate prin poprire au exercitat defectuos atribuţiile de ordonator de credite. În acelaşi timp, Serviciul de Inspecţie Judiciară pentru judecători a evidenţiat şi faptul că nu sunt indicii că ar fi fost săvârşite abateri disciplinare sau că au fost îndeplinite defectuos atribuţiile exercitate în temeiul dispoziţiilor art. 44 alin. 1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 10 lit. ţ) şi art. 12 lit. m) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti aprobat prin Hotărârea 387/2005 a plenului Consiliului Superior al Magistraturii, mai arată Inspecţia Judiciară a CSM.

Având în vedere rezultatul verificărilor, pe cale de consecinţă, plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit nota Inspecţiei Judiciare.

Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, în 3 noiembrie, la reuniunea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, că este "o veselie" în adoptarea hotărârilor împotriva legilor adoptate pentru diminuarea veniturilor unor categorii de personal, procesele care vizează astfel de cauze "merg şnur", în timp ce alte procese întârzie cu anii.

"Am o întrebare: cum se poate pune Justiţia în situaţii atât de delicate, pentru că nimeni nu are banii ăştia? (...) E o veselie totală. De unde scoate Guvernul nouă miliarde de lei pentru a-şi arăta respectul faţă de hotărârile judecătoreşti? Poate indicaţi şi sursa de finanţare. (...) E un lucru pe care vi-l cer pentru că este constituţional. Hotărârile judecătoreşti au putere de lege, iar cine iniţiază o lege care afectează bugetul trebuie să spună şi sursa de finanţare. Spuneţi-ne care este sursa de finanţare pentru hotărârile pe care le daţi! Unde este raţiunea acestui mod de a proceda?", a adăugat preşedintele Băsescu.

Şeful statului a mai spus că nu se întâmplă punerea statului în dificultate, ci nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, pentru că nu există soluţii de punere în aplicare a acestora.