Vîntu: Dacă mă întorc la închisoare va trebui să iau legea în propriile mâini

Vîntu a arătat, în faţa instanţei care judecă recursul lui la decizia de arestare preventivă, că este nevinovat şi că falimentul Petromservice a fost urmarea celor peste 18.000 de litigii de muncă pornit de angajaţi împotriva companiei.

"Petromservice a fost falimentată de salariaţii ei, sfătuiţi de avocaţii lor să speculeze o neregulă din contractul de muncă şi care au pornit mii de procese împtriva acestei companii. Pentru a se putea apăra, Petromservice a căutat calea legală, dar a fost prea târziu, pentru că drepturile salariale acordate erau mai mari decât capitalul societăţii", a declarat Sorin Ovidiu Vîntu în instanţă.

Referitor la afirmaţia anchetatorilor potrivit căreia Liviu Luca ar fi patronul societăţii Elbahold, Vîntu a arătat că informaţia este falsă.

Totodată, Vîntu a mai spus că procurorii fac o confuzie majoră între modul în care se achiziţionează un pachet mare de acţiuni şi modul de tranzacţionare a pachetelor mici de acţiuni la bursă. El a precizat că în cazul pachetelor mari de acţiuni, persoana interesată discută cu acţionarul majoritar al societăţii care vinde pachetul, iar negocierea nu se poartă direct între persoane fizice, ci prin intermediul unei societăţi angajate de potenţialul cumpărător.

Sorin Ovidiu Vîntu a sancţionat faptul că procurorii nu au întocmit până la acest moment o expertiză contabilă riguroasă în dosar, arătând că "orice amator în pieţe de capital poate spune că una este preţul plătit pentru un pachet important de acţiuni şi alta este situaţia pachetelor minore de pe bursă".

"Nu am primit nici cinci bani de la Petromservice, iar faptul că eu sunt consilierul economic al lui Liviu Luca nu este descoperirea vreunui funcţionar de la Parchet, ci reprezintă, mai degrabă, un mod de a glumi dintre mine şi el, glumă făcută dealtfel publică şi într-una dintre declaraţiile mele televizate", le-a mai spus Vîntu magistraţilor de la Curtea de Apel Bucureşti.

Vîntu a mai arătat că, în opinia sa, el este motivul principal pentru care a fost generat acest dosar şi arestate celelalte nouă persoane.

În finalul declaraţiilor, Vîntu a precizat că în cazul în care se va întoarce la închisoare, va lua "legea în propriile mâini".

Pe parcursul declaraţiei sale, Vîntu a mai arătat că dacă teoriile procurorilor ar fi corecte privind modul de achiziţionare a unor pachete mari de acţiuni, atunci "preşedintele OMV ar trebui să fie în boxă la Viena, pentru că a cumpărat un pachet important de acţiuni de pe bursa din Bucureşti".

Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a rămas în pronunţare, urmând să decidă dacă Vîntu, Liviu Luca şi ceilalţi opt arestaţi preventiv în dosarul Petromservice vor fi eliberaţi sau vor rămâne în continuare în arest.

Curtea de Apel Bucureşti a judecat, luni, recursurile celor zece arestaţi preventiv în dosarul în care sunt cercetaţi pentru delapidarea Petromservice, prejudiciul produs prin falimentarea controlată a companiei fiind de peste 83 de milioane de euro.

Tribunalul Bucureşti a dispus, în 8 noiembrie, arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca (prim-vicepreşedintele CNSLR-Frăţia şi membru al Comitetului Economic şi Social European), Sorin Mihai, Ioan Bohâlţeanu, Gheorghe Şupeală (fost director general al Petromservice), Zizi Anagnastopol (fost director financiar al Petromservice), Octavian Ţurcan, Mihai Viorel Râmboacă, Răzvan Florin Râmboacă şi Daniela Lăcrămioara Braşoveanu, acuzaţi de delapidare, spălare de bani şi, respectiv, complicitate la delapidare în cazul societăţii Petromservice.

Hotărârea instanţei a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti, care va lua luni în discuţie contestaţiile celor zece arestaţi din dosarul Petromservice.

În acest dosar este cercetat şi Rino Graziano Raicovich, în cazul lui procurorii luând măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara.

Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, vineri, că cercetările în cazul privind fraudarea Petromservice vor fi extinse la toate societăţile şi persoanele fizice care au primit bani de la firmele suspectate a fi implicate în spălarea de bani.

Procurorii au stabilit, pe baza probelor administrate, că persoanele acuzate în acest dosar au falimentat controlat Petromservice, producând prejudicierea societăţii cu 83.163.165 de euro.

De asemenea, 72.000 de membri ai Asociaţiei Salariaţilor, în calitate de acţionari minoritari, nu au mai putut încasa dividendele din cauza activităţilor frauduloase de diminuare semnificativă a valorii acţiunilor. Falimentarea controlată a Petromservice a produs, indirect, prejudicierea bugetului de stat cu aproximativ 98 de milioane de euro.

Anchetatorii au stabilit că prejudiciul s-a produs prin cumpărarea, cu banii Petromservice, a unor acţiuni supraevaluate de mai multe zeci de ori, aparţinând unor societăţi comerciale şi transferarea frauduloasă şi controlată a banilor obţinuţi pentru a ascunde identitatea beneficiarului real.

Astfel, potrivit procurorilor Parchetului instanţei supreme, sume din patrimoniul Petromservice au fost transferate, prin operaţiuni succesive derulate prin 22 de companii offshore controlate, în conturile personale sau ale unor societăţi înregistrate în străinătate şi în România, în special SC Realitatea Media SA (14.200.000 de euro), SC Imobiliar Network 2002 SA (6.725.000 euro) şi SC GM Invest SA (1.300.000 euro).

Suma de 14,2 milioane de euro a ajuns în contul Realitatea Media prin trei operaţiuni, în 2007, 2008 şi 2009, când de la Petromservice au fost virate sume de bani prin conturile mai multor companii offshore, notează procurorii.

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au instituit sechestru asigurator asupra a aproximativ 81 imobile - aproximativ 46 de terenuri intravilane şi extravilane, cinci apartamente, clădiri cu destinaţie de hotel, restaurante, alte spaţii comerciale, un bloc de opt etaje, autoturisme, ambarcaţiuni, conturi bancare - pentru recuperarea prejudiciului.

Probele obţinute în urma comisiei rogatorii internaţionale solicitate în dosarul fraudării Petromservice arată că cele 22 de companii offshore prin intermediul cărora s-au realizat achiziţiile de acţiuni şi fraudarea patrimoniului companiei sunt controlate de Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan.

Dintre cele 22 de companii offshore, 13 îl au ca beneficiar real pe omul de afaceri moldovean Octavian Ţurcan, trei pe Sorin Ovidiu Vîntu, cei doi fiind beneficiari reali şi la o altă companie offshore. Alte două companii, una înfiinţată în 2003 şi alta în 2006, îl au ca beneficiar real pe Liviu Luca.

În motivarea deciziei de arestare peventivă a celor zece, judecătorul de la Tribunalul Bucureşti arăta că sumele plătite de compania Petromservice au fost transferate prin operaţiuni succesive, prin conturile bancare ale mai multor companii offshore controlate de Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan, iar în cele din urmă au ajuns fie în contul personal al lui Vîntu (4.168.000 euro), fie al unor societăţi înregistrate în Cipru şi în România pe care acesta le controla.

Potrivit magistratului, banii au fost transferaţi prin operaţiuni de tip "carusel", în cadrul cărora aceleaşi sume au fost reciclate de mai multe ori pentru a da aparenţa unor tranzacţii distincte. În unele situaţii, aceeaşi sumă a fost transferată de cinci ori prin conturile aceloraşi societăţi în decurs de o lună, pentru a crea impresia că s-au efectuat cinci plăţi diferite.