Mii de credincioşi au aşteptat ore întregi ca să ajungă timp de câteva secunde la moaştele aduse în aceste zile în Dealul Mitropoliei din Bucureşti, secunde suficiente pentru a atinge de racle buletine, bani, portofele, chei de maşină, ceasuri, brăţări sau haine care "să se sfinţească".
Mulţi dintre pelerinii aflaţi în coada imensă, pusă cu greu în ordine de jandarmi miercuri la prima oră, deveniseră nerăbdători. Majoritatea aveau şase-şapte ore de aşteptare când, miercuri la prânz, procesiunea prin faţa moaştelor s-a oprit pentru aproape o oră, timp în care Patriarhul Daniel a oficiat o slujbă de primire a lui Teodor al II-lea, Papă şi Patriarh al Alexandriei şi al întregii Africi.
De pe scena pe care s-a ţinut slujba, alaiul de clerici s-a îndreptat, prin mulţime, spre altarul pe care erau expuse raclele cu moaşte. Prilej pentru fotografii cu telefonul, dar şi pentru coate şi îmbrânceli având ca miză locurile de lângă gard, de unde cei mai fâşneţi îi puteau chiar atinge pe cei din alaiul de clerici, primind, astfel, binecuvântarea.
În aceste zile, prin grija Patriarhiei Române, la Bucureşti se află atât moaştele Sfântului Dimitrie cât şi Capul Sfântului Andrei, moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, dar şi o icoană a Maicii Domnului "devenită făcătoare de minuni după ce s-a constatat că, deşi iniţial era pictată altfel, figura Fecioarei Maria s-a schimbat, având un uşor zâmbet", după cum explica unul dintre oamenii Patriarhiei care se ocupau cu ordinea la obiectele de cult, absolvent de seminar teologic, după cum s-a recomandat.
Cei câteva zeci de preoţi, în frunte cu cei doi înalţi capi ai ortodoxiei, Daniel şi Teodor al II-lea, au sărutat pios moaştele şi s-au retras în Catedrala Pariarhală. Nu înainte ca mai mulţi clerici din alaiul care i-a urmat pe cei doi să facă două-trei poze cu telefoanele mobile către masa cu obiectele de cult înconjurată de preoţi.
După modelul preoţilor, care sărutau raclele şi icoana dar le şi atingeau cu diferite obiecte de cult personale, a venit rândul credincioşilor. Până atunci epuizaţi şi amorţiţi de lunga aşteptare în frig, ajunşi lângă racle aceştia deveneau de-a dreptul vioi. Din când în când erau chiar necesare îndemnurile la ordine din partea preoţilor care vegheau la liniştea procesiunii, altminteri îmbrâncelile şi urletele copiilor din busculadele create tindeau să se amplifice taman în ceasul al doisprezecelea, în apropierea moaştelor.
Zoriţi într-una de cei zece oameni de ordine ai Patriarhiei, pelerinii abia apucau să fie miruiţi, să sărute raclele şi icoana, să se închine, să îndese în urnele mari acatistele şi banii şi să-şi facă şi micile ritualuri, devenite deja comune pentru supraveghetori, care strigau necontenit: "Obiectele pe laturi!".
"Obiectele" aduse de credincioşi la raclele cu moaştele sfinţilor s-au dovedit a fi dintre cele mai diverse. De la icoane, mătănii şi alte obiecte de cult până la fotografii de familie, haine personale sau ale rudelor, bijuterii, ceasuri, chei de maşină şi chiar acte de identitate, portofele sau bancnote. Inventivi, pentru a mai câştiga două-trei secunde în plus lângă moaşte, credincioşii îşi pregăteau "obiectele" încă de pe treptele către racle. Cei cu copii în braţe apelau la ajutorul oamenilor de ordine pentru a-şi putea pregăti cheile, portofelul sau o bancnotă-două, scoase cu grijă din buzunar, frecate bine de laturile argintate sau chiar de geamul raclelor şi-apoi băgate înapoi, cu un gest de satisfacţie.
"Cum să sfinţească banii? Oamenii sunt...!", a spus uimit un puşti seminarist, nu mai mare de 14 ani, roşu în obraji şi zâmbitor, care-şi lua rolul de om de ordine la raclă foarte în serios, bucuros că, prin cunoştinţele lui teologice, poate fi de folos jurnaliştilor profani.
O tânără de 20 şi ceva de ani, cu o şapcă Armani şi cu nişte cercei de aur rotunzi şi mari, ţinând un copil în braţe, a atins de toate cele patru obiecte de cult o brăţară ce părea din argint sau aur alb. Alta, cu o geacă de piele şi proaspăt coafată, a scos timid cheile de la maşină şi un buletin, ambele pregătite într-un buzunar, şi le-a atins de racla Sfântului Andrei, după care, simţindu-se privită, le-a băgat cu o mişcare scurtă înapoi în buzunar.
Câteva minute mai târziu, un tânăr la vreo 30 de ani, îmbrăcat cu o geacă maro, a scos din buzunar portofelul, atingându-l şi de-o parte şi de alta de sticla icoanei şi a raclei Sfântului Dimitrie, dar şi de argintul rece al celorlalte două obiecte de cult, în ciuda îndemnului obsesiv al oamenilor de ordine: "Obiectele pe laturi!"
În câteva minute, de racle s-au atins zeci de haine, ceasuri, portofele, chei de maşină, căciuli şi mii de buchete de flori, asta fără a pune la socoteală "obiectele" aflate în plase, pe care pelerinii nu au mai avut timp să le scoată până să ajungă la moaşte.
Şi totuşi, în acest an, de Sfântul Dimitrie a fost mai linişte decât în trecut. SMURD-ul, Jandarmeria şi Crucea Roşie, toţi spun acelaşi lucru. "Mă rog, mai puţin scandalul de azi-noapte: nişte ţigani care s-au bătut cu jandarmii", povesteşte, relaxat, la o ţigară, un angajat SMURD.
În rest, câteva leşinuri, o criză de epilepsie şi cam atât. "Slavă Domnului!", mai spune omul, şi cuvintele i se pierd în sunetul clopotelor şi al corului bisericesc ce acompaniază slujba.
Ovidiu Vanghele