Populaţia oficială a României ar putea să scadă sub "pragul psihologic" de 20 de milioane, ceea ce ar duce la o creştere a şomajului, a declarat joi, într-un interviu acordat RFI, sociologul Mircea Kivu.
Sociologul a precizat că, probabil, sunt aproximativ 21 de milioane de români, dar nu toţi sunt în graniţele ţării, estimările variind între două şi trei milioane de români care lucrează în străinătate şi care sunt mai mult sau mai puţin stabiliţi acolo.
"Deci din punctul de vedere al populaţiei s-ar putea să avem o surpriză, să scădem sub acel prag psihologic de 20 de milioane", a declarat Mircea Kivu.
El a arătat că cele două milioane de oameni care lipsesc fac parte din populaţia activă, ceea ce înseamnă că există de fapt un procent mult mai mare de populaţie dependentă, adică populaţie care fie este formată din pensionari, fie din copii.
În acest context, Mircea Kivu crede că cifra şomajului va creşte şi că nu ar fi indicat să mai spunem că avem cel mai mic şomaj din Europa, pentru că vom constata că vom fi peste media europeană.
Întrebat de ce rezultatele finale ale recensământului 2011 vor fi publicate după doi ani de zile, sociologul a explicat că este o muncă foarte laborioasă.
"Formularul este un caieţel scris foarte mărunt, cu opt pagini. Sunt foarte multe informaţii. Nu uitaţi că este vorba de recensământul populaţiei şi locuinţelor (...). Sunt informaţii culese manual, adică operatorii de recensământ scriu cu pixul şi ele trebuie introduse într-o bază digitală, trebuie introduse în calculator. Plus că operaţia asta totuşi trebuie făcută cu o oarecare rigoare, trebuie evitată eroarea umană. Gândiţi-vă că atunci când cineva transcrie de pe hârtie pe calculator mai şi greşeşte. Însă de obicei operaţia se face dublu, se compară înregistrările făcute de doi operatori diferiţi, ca să se elimine erorile, şi aşa mai departe", a precizat Mircea Kivu.
El a mai spus că pentru completarea unui formular este nevoie, în medie, cam de jumătate de oră, dar a subliniat că problema este cât durează până sunt găsite persoanele care trebuie să răspundă, având în vedere că sunt familii unde nu este nimeni acasă în majoritatea timpului zilei.
În opinia sa, întrebările cele mai delicate şi care sunt opţionale în România sunt cele referitoare la apartenenţa etnică şi la religie.
"Sunt întrebări care de fapt ţin de nişte opţiuni personale. În anumite locuri sunt foarte sensibile. De exemplu, când avem familii mixte, întotdeauna e o problemă, copilul rezultat dintr-un tată rom şi o mamă româncă ce este? În principiu, ar trebui să fie ceea ce simte el că este, numai că de obicei el nu este întrebat, este întrebat capul familiei", a mai spus sociologul.
Recensământul populaţiei şi locuinţelor a început joi şi se va desfăşura până în 31 octombrie, iar primele date vor fi făcute publice cel târziu la sfârşitul lunii ianuarie 2012.
Preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Vergil Voineagu, a declarat că Rrecensământul populaţiei şi al locuinţelor este cel mai complex realizat după 1989 în România şi primul după intrarea în Uniunea Europeană, cu un buget de peste 45 de milioane de euro pentru perioada 2011 - 2014.
Posibilitatea persoanelor de a-şi declara dubla cetăţenie, apartenenţa la o anumită etnie sau cult religios, dar şi întrebările pentru persoanele cu dizabilităţi sunt printre noutăţile introduse în Recensământul populaţiei şi al locuinţelor, potrivit preşedintelui INS.