Lazăr:Soluţia pentru ieşirea din criză este creşterea veniturilor şi scăderea cheltuielilor bugetare

"Nu cunoaştem remediu, cel puţin până în momentul de faţă nu există un panaceu, sau o soluţie extraordinară să ieşim din criză. De la Paris la Atena, de la Roma la Londra, toate măsurile vizează creştere veniturilor bugetare şi reducerea cheltuielilor. A doua lecţie a crizei: că statele nu se pot finanţa la infinit pentru a finanţa cheltuieli curente, salarii, bunuri şi servicii, altele... Vedeţi situaţia dramatică a unor ţări. Grecia este exemplu cel mai elocvent, dar şi Italia, unde nivelul datoriei a devenit alarmant şi e foarte greu de finanţat", a spus Lazăr, la un seminar economic.

El a reamintit măsurile adoptate de Guvern pentru a urca veniturile bugetare - majorarea CAS, creşterea TVA "din nefericire", şi a accizelor la tutun şi alcool, lărgirea bazei de impozitare pentru contribuţii de asigurări de sănătate, majorarea impozitelor pe clădiri şi auto -, care au condus la un plus de venituri de 3,1% din PIB.

Ajustarea fiscală este o necesitate acceptată şi de vicepremierul bulgar şi ministru al Finanţelor, Simeon Djankov, dar soluţia promovată de ţara de la sud de Dunăre s-au axat în principal pe reducerea cheltuielilor, cu o preocupare spre diminuarea fiscalităţii.

După tăierile ample de cheltuieli din 2009, Guvernul de la Sofia a anunţat la începutul anului trecut că nu va face majorări de taxe în următorii ani, iar pentru a se asigura de continuitatea politicilor fiscale cu taxare redusă, dar disciplină în execuţie, a introdus în Constituţie limita de deficit de 3% din PIB şi posibilitatea modificării taxării cu votul a minimum două treimi din Parlament.

"Şi asta nu prea s-a mai întâmplat în epoca modernă a Bulgariei (o majoritate de două treimi în Parlament - n.r.), deci vom avea o fiscalitate redusă pe termen mai lung", a spus Djankov.

Ministrul finanţelor din Bulgaria a pus accentul pe adoptarea timpurie a măsurilor de ajustare, ceea ce nu s-a întâmplat în Grecia, Portugalia, sau Italia, şi cu o amploare care să asigure o marjă suficeintă pe un termen mai lung, şi a îndemnat autorităţile să nu mai aştepte soluţii de la UE.

Cu cele mai mici impozite din UE, Bulgaria va coborî deficitul bugetar spre 2% din PIB în acest an, faţă de o ţintă iniţială de 2,5% din PIB, şi la sub 1,5% din PIB în 2012, ceea ce va permite echilibrarea totală a bugetului în 2013, ţintă deja anunţată.

Djankov crede că România, cu măsurile adoptate în 2010, îşi va permite să evolueze în următorii ani fără ajustări suplimentare.

O viziune diferită a adus şi secretarul de stat în ministerul polonez al Trezereriei, Krzysztof Walenczak, care a declarat că în ultimii patru ani autorităţiile de la Varşovia au atins un record de privatizări, în principal pe bursă, într-o perioadă în care majoritatea statelor erau preocupate de naţionalizări.

Walenczak spune că principala lecţie a crizei o reprezintă educarea de a privi pe termen lung, şi crede că există oportunităţi pentru statele emergente din UE, întrucât antreprenorii vestici sunt mult mai forţaţi să-şi relocheze activităşile decât erau înainte de 2008.

Soluţia poloneză este valorizarea proprietăţii private şi întărirea forţei legii.

Walenczak a punctat că ultimnii ani au adus o premieră pe scena politică poloneză din ultimii 20 de ani, întrucât partidul de Guvernare a recâştigat alegerile.