Guvernul îşi rezervă dreptul de a suplimenta cu 50%, doar prin negociere, valoarea unui contract PPP

Derogarea de la lege a fost decisă de Guvern printr-o nouă modificare a Legii parteneriatului public-privat şi prezentată drept "o chestiune de excepţie".

Conform legii în vigoare, contractele de parteneriat trebuie atribuite prin licitaţie deschisă sau dialog competitiv.

Prin ordonanţă de urgenţă adoptată recent, Guvernul şi-a rezervat însă posibilitatea de a majora ulterior valoarea contractului atribuit unui investitor, doar prin negociere şi fără altă licitaţie.

"Prin derogare şi ca o chestiune de excepţie, partenerii publici pot atribui un contract de parteneriat public-privat, printr-o procedură de negociere fară publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, pentru lucrările sau serviciile suplimentare care nu sunt prevăzute în proiectul estimat iniţial şi nici în contractul iniţial de parteneriat public-privat şi care au devenit necesare, ca urmare a unei situaţii neprevăzute, pentru execuţia lucrării sau serviciilor descrise de acestea, cu condiţia atribuirii contractului investitorului privat care a contractat respectiva lucrare sau serviciu", este decizia Guvernului.

Condiţiile sunt ca respectivele lucrări sau servicii suplimentare să nu poată fi separate din punct de vedere tehnic sau economic de contractul iniţial fără a constitui "un inconvenient major" pentru partenerii publici sau, chiar şi în cazul separării de executarea contractului iniţial, să fie "strict necesare" pentru finalizarea contractului.

Valoarea cumulată a contractelor atribuite pentru lucrări sau servicii suplimentare va putea astfel urca până la 50% din valoarea contractului iniţial.

O decizie similară a fost luată de Guvern şi în cazul achiziţiilor publice, în vara anului trecut, când, tot prin modificarea legii, a fost introdus dreptul statului de a majora valoarea unui contract cu până la 50% prin act adiţional, în cazuri considerate "temeinice".

Ordonanţa aprobată de Guvern mai stabileşte că partenerul public care constată că o ofertă este "anormal de scăzută", deoarece investitorul privat a obţinut un ajutor de stat, nu poate respinge respectiva ofertă numai din acest motiv, cu excepţia cazului în care consultă investitorul privat în acest sens, iar acesta nu este în măsură să demonstreze că ajutorul în cauză nu afectează concurenta loială între investitori.

Legislaţia în vigoare privind parteneriatul public-privat conferă Guvernului dreptul ca să respingă la licitaţie o ofertă considerată ca având "un preţ neobişnuit de scăzut" şi în cazul căreia există indicii, după analizarea unor date suplimentare, că nu va putea fi susţinută tehnic de investitor. Legea achiziţiilor publice tratează o astfel de ofertă în raport cu ceea ce urmează să fie furnizat, executat sau prestat, atunci când preţul ofertat, fără TVA, reprezintă mai puţin de 85% din valoarea estimată a contractului.

Pornind de la considerentul că un contract de parteneriat public-privat este atribuit pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, aceeaşi ordonanţă stabileşte că partenerii publici pot autoriza investitorii privati să prezinte "oferte alternative".

În acelaşi timp, actul normativ mai prevede că investitorii privaţi nu pot fi respinşi numai pe motiv că, în temeiul legislaţiei române, sunt obligaţi să fie persoane juridice.

"Orice investitor privat are dreptul de a participa, individual sau într-un grup de investitori privaţi, la procedura de selecţie. Pentru depunerea unei oferte sau a unei scrisori de intenţie, partenerii publici nu pot impune ca grupurile de investitori privaţi să aibă o anumită formă juridică, dar grupul selectat va fi obligat să dobândească o anumită formă juridică în cazul în care i s-a atribuit contractul, în măsura în care această transformare este necesară în scopul bunei executări a contractului", se arată în ordonanţă.

Persoanele juridice vor fi obligate să indice, în oferte sau scrisori de intenţie, numele şi calificările profesionale ale persoanelor responsabile cu executarea lucrării.