Guvernul lasă companii ca OMV, Exxon şi Lukoil să foreze în Marea Neagră fără aviz de construcţie

Decizia a fost luată printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată recent de Guvern şi care modifică Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Ordonanţa stabileşte că autorizaţia de construcţie va mai fi impusă, printre altele, pentru exploatări de suprafaţă sau subterane, dar nu şi pentru exploatări subacvatice, condiţie valabilă până în prezent. Argumentul invocat face referire la faptul că lucrările de foraje şi prospecţiuni submarine în zona economică exclusivă a României din Marea Neagră "nu se finalizează cu realizarea de construcţii" în sensul Legii 50/1991, astfel că obligativitatea obţinerii autorizaţiei de construcţie pentru asemenea lucrări nu este justificată.

În aceste condiţii, actul normativ elimină practic obligativitatea obţinerii autorizaţiei de construire pentru executarea lucrărilor de foraje şi prospecţiuni submarine în platoul continental românesc al Mării Negre.

Un document obţinut de MEDIAFAX relevă că unul dintre motivele pentru care Guvernul a decis să elimine obligativitatea autorizaţiei este legat de lucrările programate de OMV Petrom şi grupul american Exxon Mobil în perimetrul petrolier Neptun din Marea Neagră, companii cărora autorităţile nu doresc să le impună "un timp suplimentar de aşteptare".

"Pentru această perioadă este programată şi începerea săpării primei sonde de explorare în ape adânci în Perimetrul Neptun, pentru care firmele investitoare au adus deja în Marea Neagră o platformă de foraj de mare gabarit, astfel încât orice timp suplimentar de aşteptare pentru acest echipament performant implică costuri uriaşe", se arată în document.

Petrom şi Exxon au încheiat în 2008 o înţelegere referitoare la explorarea în comun a potenţialului de hidrocarburi a zonei de mare adâncime din perimetrul Neptun.

La sfârşitul lunii iulie 2011, Guvernul a prelungit cu cinci ani perioada în care OMV Petrom are drept de explorare în perimetrul Neptun din bazinul Mării Negre. Decizia a fost luată după ce preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc au avut discuţii cu reprezentanţii celor două companii şi după ce şedinţa de guvern s-a întrerupt pentru ca miniştrii de resort să redacteze actul normativ.

Ulterior, Ian Fischer, managing director al companiei ExxonMobil Exploration and Production România, a anunţat că prima sondă de explorare ar putea fi forată la finele acestui an sau la începutul anului viitor şi că totalul costurilor aferente etapei de dezvoltare şi producţie a perimetrului petrolier Neptun din Marea Neagră vor fi cuprinse între 3 şi 10 miliarde dolari, dacă faza de explorare se va încheia cu succes.

În urmă cu trei săptămâni, preşedintele OMV, Gerhard Roiss, a declarat că i-a informat pe preşedintele Traian Băsescu şi pe premierul Emil Boc în legătură cu strategia grupului austriac privind activităţile din România, dar că aşteaptă să vadă "cadrul fiscal pe termen lung" al Guvernului.

Eliminarea obligaţiei autorizaţiei de construcţie mai este explicată, în documentul citat, şi prin faptul că, în baza acordurilor de concesiune aprobate de Guvern, vor intra în vigoare cinci noi acorduri de concesiune petrolieră în Marea Neagră şi că lucrările ar trebui începute în trimestrul II al anului viitor, dar că planificarea acestora nu va fi posibilă în lipsa acestei decizii.

În vara anului trecut, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a anunţat că a acordat, prin licitaţie, 20 de perimetre pentru explorare, dintre care cele cinci perimetre din Marea Neagră au fost câştigate de asocierile Lukoil Overseas-Vanco International, Melrose Resources-Petromar Resources şi de compania Petro Ventures.

În august 2011, ANRM a anunţat că ar putea scoate la licitaţie, cel mai devreme anul viitor, alte licenţe de explorare pentru şase perimetre de petrol şi gaze din Marea Neagră.

Un alt beneficiar al deciziei Guvernului este Sterling Resources din Canada, care deţine două concesiuni- perimetrele Midia şi Pelican din Marea Neagră.

În luna aprilie, Sterling Resources arăta că, din motive "de natură politică", indepedente de voinţa sa, nu poate derula operaţiuni petroliere în perimetrele concesionate în Marea Neagră, considerând că autorităţile române nu sunt în măsură sau nu doresc să îi elibereze autorizaţiile de construcţie necesare.

"Sterling Resources Ltd. are plăcerea de a anunţa că, începând cu data de 11 octombrie 2011, Guvernul României a amendat acele dispoziţii din legea privind autorizarea lucrărilor de construcţii, referitoare la lucrările marine, ce reprezentau un impediment în desfăşurarea operaţiunilor şi în legatură cu care Sterling a declarat pe 28 aprilie 2011 frţa mjoră pentru perimetrele sale Midia şi Pelican din Marea Neagră", se arată într-un comunicat transmis joi de compania canadiană.

Guvernul a avizat miercuri încheierea cu firme româneşti şi olandeze a trei acorduri de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în Marea Neagră, fiecare perimetru având o suprafaţă de circa 1.000 kilometri pătraţi.

Surse oficiale au declarat agenţiei MEDIAFAX că acordurile vor fi încheiate cu firmele Petromar Resources, AuDAX Resources şi Petro Ventures Europe.

În urmă cu o săptămână, Guvernul a avizat prelungirea cu cinci ani a perioadei în care Romgaz are drept de explorare petrolieră pe o suprafaţă de 16.200 kilometri pătraţi, precum şi semnarea cu firmele irlandeze Blackstairs Energy şi Moesia Oil and Gas a şapte acorduri petroliere de exploatare de zăcăminte în curs de epuizare, la care Petrom şi Romgaz au renunţat.