Uniunea Naţională a Judecătorilor din România susţine că judecătorii şefi asupra cărora planează suspiciuni de corupţie să demisioneze, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie fiind vârful ierarhiei judecătoreşti şi comportamentul judecătorilor săi afectează extrem de grav imaginea publică a justiţei.
"Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Magistraţilor din România - filiala Cluj îşi manifestă îngrijorarea faţă de evenimentele recente care au adus, din nou, în atenţia publicului judecătorii instanţei supreme", arată UNJR, într-un comunicat remis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX.
În opinia asociaţiilor porfesionale, încrederea societăţii în sistemul judiciar constituie fundamentul legitimităţii acestuia într-un stat democratic, astfel încât fiecare judecător are obligaţia de a apăra încrederea publica in sistemul judiciar.
"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este vârful ierarhiei judecătoreşti, iar comportamentul judecătorilor săi afectează extrem de grav imaginea publică a justiţei. Pentru că suspiciunile de corupţie ce planează asupra unor persoane aflate în funcţii de conducere să nu se răsfrângă asupra întregului sistem, într-un stat de drept un gest reflex într-o astfel de situaţie ar trebui să fie demisia din funcţia de conducere, atitudine ce ar demonstra integritatea, verticalitatea şi curajul pe care trebuie să le deţină orice persoană aflată în vârful ierarhiei oricărui sistem, nu doar a celui judiciar", declară UNJR.
Departe de a aduce atingere prezumţiei de nevinovăţie, o astfel de atitudine este de natură a salvgarda încrederea pe care sistemul şi întreaga societate o au în legătură cu activitatea pe care au desăşurat-o până în prezent, recunoscută prin însăşi numirea în poziţii reprezentative ale sistemului, se precizează în comunicat.
"Corelativ acestui fapt, este imperios necesar ca procedura să fie derulată rapid şi eficient, astfel încât într-un termen rezonabil să fie stabilită nevinovăţa sau vinovăţia celor implicaţi, cu respectarea strictă a drepturilor şi libertăilor fundamentale.
Asociaţiile semnatare atrag atenţia din nou asupra importanţei capitale pe care numirile la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o au pentru societate. Este esenţial ca procedura de numire sa fie una obiectiva, transparenta si sa ofere egalitate de şanse tuturor candidaţilor, pentru a oferi certitudinea unei selecţii riguroase si dincolo de orice suspiciuni. Forma actuala a legii e departe de acest deziderat.
UNJR şi AMR - filiala Cluj se detaşează net de orice acte de indisciplină sau de corupţie comise de magistraţi, acte incompatibile cu statutul de magistrat şi rolul justiţiei în statul de drept de a proteja drepturile fundamentale ale cetăţenilor şi de a sancţiona abuzurile celorlalte puteri.
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează acte de urmărire penală faţă de următoarele persoane: Gabriela Victoria Bârsan, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – preşedinte al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de trafic de influenţă; Iuliana Puşoiu, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de trafic de influenţă; Claudia Gherbovan Silinescu, avocat în Baroul Bucureşti, în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de cumpărare de influenţă şi Gabriel Chriac, om de afaceri, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de cumpărare de influenţă.
Gabriela Bârsan este soţia judecătorului român la Curtea Euroopeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg (CEDO), Corneliu Brâsan.
Potrivit rezoluţiei de începere a urmăririi penale, în perioada mai 2010 – mai 2011, învinuitele Bîrsan Gabriela Victoria şi Puşoiu Iuliana au primit, în mod repetat, de la învinuiţii Gherbovan – Silinescu Claudia şi Chiriac Gabriel, diferite foloase reprezentând bijuterii, contravaloarea unor bilete de avion şi plata cazării pentru diferite deplasări în străinătate, suportarea cheltuielilor ocazionate de organizarea unor petreceri la restaurant, asigurarea folosinţei gratuite a unui apartament situat în Paris – Franţa. Foloasele respective au fost primite în schimbul facilitării soluţionării favorabile a unor dosare aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Învinuiţilor li s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală, precizează DNA.