Foşti miniştri ai Muncii au criticat, de ziua internaţională a muncii decente, actuala legislaţie a muncii şi reformele statului, arătând că acestea sunt un "eşec" şi nici măcar nu sunt aplicate, ceea ce a făcut ca România să fie transformată în una dintre cele mai sărace ţări din Europa.
Dan Mircea Popescu, fost ministru al Muncii în perioada 1991 - 1996, a declarat, miercuri, că România, în loc să producă resursele necesare dezvoltării, a absorbit şi bruma de resurse existente, transformându-se astfel în una dintre cele mai sărace ţări din Europa.
"A pierdut patru milioane de locuri de muncă şi nu este în stare să producă altele. Neputinţa e emblematică şi dacă se menţine economia nu va putea supravieţui. Am ales ca model o variantă deformată de capitalism, unii îl numesc capitalism de cumetrie. (...) Trebuie făcut ceva dar toată lumea bâjbâie după soluţii dar până acum răspunsul nostru la criză a fost doar austeritate, solidaritate şi reforma statului", a declarat Dan Mircea Popescu la dezbaterea privind munca decentă, organizată de Confederaţia Naţională Sindicală "Cartel Alfa".
În opinia sa, măsurile de austeritate luate de Guvernul român sunt de o "severitate extremă" şi aceasta este inutilă dacă nu duce la creştere economică.
În ce priveşte solidaritatea, fostul ministru a arătat că este de acord cu asta dar deocamdată toate măsurile luate au pus povara crizei doar pe cei săraci.
"Despre ce solidaritate e vorba când avem cota unică de impozitare?", a întrebat retoric Dan Mircea Popescu.
Referitor la reforma statului, el a precizat că nu înţelege sensul atâta timp cât nu s-au făcut decât disponibilizări şi reduceri de cheltuieli publice.
"Reforma statului presupune mult mai mult de atât, chestiuni de conţinut care nu se simt. Nu am auzit de investiţii, de noi locuri de muncă. Statul nu trebuie să fie numai creditor de ultimă instanţă, trebuie să fie şi un angajator de ultimă instanţă, aşa cum au fost Statele Unite ale Americii şi Germania. (...) Reformele pe care puterea a încercat să le facă în domeniul pensiilor, al salarizării şi Codul muncii sunt reforme eşuate. (...) Singurul efect obţinut este creşterea insecurităţii cetăţeanului obişnuit. Statul nu mai răspunde nevoilor cetăţenilor, devine o formă fără fond", a mai spus Dan Mircea Popescu.
El a adăugat că una din cauzele eşecului e şi faptul că aceste legi au fost asumate, fără să existe discuţii cu partenerii sociali, cu opoziţia şi nici măcar în Parlament.
Şi Alexandru Athanasiu a criticat legislaţia actuală a muncii şi faptul că unele modificări sunt făcute doar pentru a fi bifate, fără să fie aplicate.
"De cele mai multe ori schimbăm legislaţia ştiind din start că nu o vom aplica. (...) Nu creem mecanisme care să garanteze că prevederile din lege vor fi aplicate în mod corect şi egal. Prin mimetism legislativ, fără a crea ulterior mecanismele de aplicare, ne reducem la stadiul de maimuţe. Am receptat legislaţia dar nu am adoptat-o la un anumit specific", a arătat Athanasiu.
El a vorbit şi de dialogul social arătând că în perioada crizei lipseşte tocmai "acel fir obligatoriu care ţine guvernanţii şi guvernaţii împreună".
Gheorghe Barbu, fost ministru din partea PDL a arătat că dialogul social consistent trebuie reluat la toate nivelele pentru că în lipsa lui măsurile care se impun vor fi greu de aplicat.
"Elementele de criză poate nu permit ca toate lucrurile să se facă în ritmul aşteptat dar pot fi făcute lucruri pentru protecţia lucrătorilor", a declarat Barbu.
De la dezbaterea privind munca decentă a lipsit ministrul Muncii, Sulfina Barbu, absenţa sa fiind primită cu comentarii din partea participanţilor. Totodată, secretarul de stat din Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, a trebuit să facă eforturi pentru a-şi finaliza discursul, fiind de nenumărate ori întrerupt de comentariile şi criticile venite din sală, din partea sindicaliştilor.
Ziua Internaţională a Muncii Decente a fost instituită de Organizaţia Internaţională a Muncii în 2008 şi, de obicei, era marcată prin ample acţiuni de protest.