Bian despre preluarea ANOFM de către sindicate şi patronate: Să vedem ce spune legiuitorul

Preşedintele ANOFM a precizat că propunerea sindicatelor şi patronatelor este mai veche şi oricum fiecare are reprezentanţi în cosiliul de administraţie al ANOFM.

"Acum este un blocaj pentru că cele cinci confederaţii sindicale nu au fost în stare să-şi desemneze reprezentanţii", a mai spus Bian.

Sindicatele şi patronatele vor propune Guvernului preluarea administrativă a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) pentru o mai bună gestionare a fondurilor.

Preşedintele Patrorom, Ioan Niculae, a spus marţi într-o conferinţă de presă că patronatele şi sindicatele urmează să pună pe masa Guvernului un proiect pentru preluarea ANOFM.

Preşedintele CSDR, Iacob Baciu, a subliniat că în Belgia, de exemplu, fondul de şomaj este gestionat de cei care contribuie, respectiv de sindicate şi patronate, nu de stat, iar Guvernul are dreptul de control.

În opinia liderului Cartel Alfa, Bogdan Hossu, patronatele şi sindicatele trebuie să preia din punct de vedere tehnic această structură, dar este nevoie de un cadru legislativ adecvat.

"Ne putem inspira din ţările vest europene, o eventuale preluare ar dura între 6 şi 12 luni, fiind necesare cel puţin 6 luni pentru apariţia cadrului legislativ", a spus Bogdan Hossu.

Cele cinci confederaţii sindicale şi o parte din confederaţiile patronale au încheiat marţi un acord prin care cer de urgenţă Guvernului reluarea dialogului social, aducând propuneri concrete pentru prevenirea unui nou val de criză.

Organizaţiile sindicale şi patronale au creat acest acord motivând lipsa de interes faţă de dialogul social pe care Guvernul o manifestă. Aceste organizaţii sunt nemulţumite şi de faptul că Executivul a poziţionat dialogul social prin Legea 62/2011 în afara contextului european stabilit prin tratatele UE şi a convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Suprimarea prin lege a contractului colectiv de muncă la nivel naţional şi neadoptarea unor reglementări privind stabirea sectoarelor de activitate care a condus la imposibilitatea obţinerii reprezentativităţii partenerilor sociali şi implicit, la imposibilitatea negocierilor colective la toate nivelurilor cât şi a funcţionării comitetelor sectoriale este o altă nemulţumire a acestor organizaţii.

Sindicatele şi patronatele spun că dialogul social este suprimat în cadrul instituţiile tripartite prin scoaterea partenerilor sociali (de exemplu CNAS) sau neconvocarea acestora în ultimul an (de exemplu ANOFM).

"Procesul dialogului social nu mai este unul tripartit, responsabil care să conducă la pacea socială. Din cauza modificărilor aduse la Consilul Economic şi Social prin Legea 62/2011, mai precis prin neînlocuirea părţii neguvernamentale cu reprezentanţi ai societăţii civile şi modificările făcute de unele confederaţii patronale obediente Guvernului, nu se mai poate vorbi de un dialog social tripartit, ci mai degrabă de un dialog civic bipartit", a spus Ioan Niculae.

Reprezentantul Patrorom consideră că CES-ul nu mai respectă principiul tripartitismului, iar statutaritatea plenului CES se poate realiza prin prezenţa a doar doi dintre cei trei parteneri, astfel că şi deciziile pot fi luate în absenţa unuia dintre parteneri. În acest contxt, Bogdan Hossu a precizat că sididcatele şi patronatele cer de urgenţă premierului convocarea Consiliului Naţional Tripartit şi analizarea soluţiilor de combatere a crizei, soluţii de relansare a unui dialog social tripartit real.

La rândul său, Ioan Niculae, a subliniat că un nou val de criză a venit deja, pentru că în fiecare lună sunt sesizate schimbări legate de activitatea economică prin creşterea inputurilor - preţul la energie, la transport, la apă. Bogdan Hossu a amintit una dintre soluţiile care ar trebui reluate, respectiv şomajul tehnic, propus în 2009 şi aplicat cu întârziere în 2010, apreciată chiar de Ministerul Muncii care arăta eficienţa acestei măsuri printr-o economie de 300 de milioane de lei.

Deşi patronatele şi sindicatele au cerut reaplicarea şomajului tehnic şi în 2011, Guvernul care a spus iniţial că reanalizează această măsură n-a mai aplicat-o, iar România a pierdut peste 40 de mii de locuri de muncă şi în plus s-au rupt legăturile între angajat şi angajator, s-au pierdut relaţiile de muncă efectul fiind şomajul de lungă durată, a mai explicat Hossu.