Reducerea nivelului de cianură în lacul de acumulare al exploatării miniere a Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), solicitată de Guvern, ar costa compania "mai multe zeci de milioane de dolari", a declarat, vicepreşedintele pentru Mediu al RMGC, Horea Avram, într-un interviu pentru AFP.
Proiectul minier de la Roşia Montană, la care compania canadiană Gabriel Resources are o participaţie de peste 80%, se află în centrul unei controverse, notează AFP, inclusiv din cauză că intenţionează să folosescă cianură în procesul de extragere a aurului. Statul român deţine restul acţiunilor prin intermediul Minvest Deva.
Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a cerut în luna august reducerea nivelului de concentrare de cianură în lacul de acumulare a reziduurilor.
"Investitorul a propus o concentraţie de cianuri de 5 ppm (5 miligrame pe litru - n.r.) Este la jumătate faţă de maximul admis, conform aşa-numitului «best practices» la nivel european, care este de 10 ppm. Cu toate că este la jumătate, eu nu am fost de acord, aşa că le-am cerut s-o scadă. O să vedem la ce variantă ajungem", a afirmat atunci într-o conferinţă de presă Borbely.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat la mijlocul lunii septembrie, în emisiunea "După 20 de ani" de la ProTV, că îi va invita pe investitorii de la exploataţia auriferă să fie primii care beau apă din iazul de la Roşia Montană, pentru a demonstra că apa nu este poluată cu cianuri.
La începutul lunii septembrie, directorul tehnic al RMGC, Cecilia Szentesy, a declarat că nivelul concentraţiei de cianură ar putea fi redus la 3 miligrame pe litru.
"În urma cererii care a venit de la minister, am discutat cu experţii noştri şi am analizat posibilitatea de a vărsa în lacul de acumulare o concentraţie maximă de 3 miligrame pe litru. Evident, aceasta va antrena costuri substanţiale. Vorbim de zeci de milioane de dolari", a spus Horea Avram.
Gabriel Resources intenţioneză să extragă 300 de tone de aur şi 1.700 de tone de argint timp de 16 ani la Roşia Montană.
Proiectul este susţinut de preşdintele Traian Băsescu, notează AFP, dar este contestat de unele asociaţii de protecţie a mediului, în timp ce populaţia locală este divizată.
Ungaria se opune proiectului din cauza dezastrului din 2000 de la o mină de aur din Baia Mare, când 100.000 de metri cubi de apă amestecată cu cianură au ajuns în mai multe râuri şi ulterior în Tisa, pe teritoriul Ungariei.