Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) şi Federaţia Educaţiei Naţionale (FEN) protestează faţă de decizia privind amânarea până în 2016 a plăţii drepturilor salariale restante câştigate în instanţe, acuzând o nouă imixtiune a clasei politice în actul justiţiei.
FSLI face apel la deputaţi să nu susţină proiectul privind amânarea plăţii drepturilor restante ale bugetarilor care au acţionat statul în judecată.
Reprezentanţii FSLI au anunţat că în ziua votului din Plenul Camerei Deputaţilor o delegaţie a federaţiei va depune un memoriu la Parlament prin care va solicita deputaţilor să nu voteze favorabil acest proiect de act normativ.
"Considerăm că punerea în aplicare a acestei decizii reprezintă un abuz, dar şi o încălcare gravă a principiilor unui stat de drept. Din păcate, hotărârile justiţiei sunt din nou încălcate, iar rolul puterii judecătoreşti este minimalizat", a declarat preşedintele FSLI, Simion Hancescu.
FSLI a precizat că are peste 170.000 de membri de sindicat care au câştigat în instanţă majorarea salariilor cu 33,4 la sută pentru perioada octombrie 2008 - decembrie 2009, potrivit Legii 221/2008.
"Colegii noştri nu au intrat în posesia acestor drepturi din cauza Guvernului României care a avut alte «priorităţi» decât respectarea unor drepturi cetăţeneşti", se arată într-un comunicat remis, vineri, agenţiei MEDIAFAX.
Şi Federaţia Educaţiei Naţionale (FEN) consideră că amânarea plăţilor pentru drepturile salariale câştigate în instanţă este o nouă imixtiune a clasei politice în actul de justiţie.
"Observ că actuala coaliţie de guvernare nu mai are curajul să-şi asume amânarea acestor plăţi printr-un act normativ emis de Executiv şi se foloseşte de parlamentari pentru a face acest lucru. Mulţi dintre angajaţii din învăţământ au sume mari de primit în urma unor procese câştigate în instanţă. În condiţiile în care salariile sunt foarte mici, mulţi dintre profesori se bazau pe aceşti bani care urmau să se plătească începând de anul viitor. Ţinem să le amintim parlamentarilor că au mai păcălit odată cadrele didactice, prin adoptarea Legii 221/2008. În condiţiile în care vor vota aceast proiect de lege s-ar putea să aibă o surpriză. Le transmit tuturor aleşilor un singur lucru: să nu ajungă profesorii să facă anticampanie pentru că, dacă vom lua această decizie, nu ştiu câţi dintre actualii deputaţi şi senatori vor mai prinde un mandat", a declarat preşedintele FEN, Constantin Ciosu.
FEN solicită Executivului şi urgentarea stabilirii sectoarelor de activitate pentru începerea negocierii contractului de muncă unic la nivel de învăţământ şi stabilirea unui salariu minim în Educaţie.
"În condiţiile în care rezultatele la examenul de Bacalaureat au arătat adevărata faţă a sistemului, consider că a venit momentul ca Guvernul să-şi stabilească priorităţile. Este clar că România nu are fondurile necesare pentru a susţine toate sectoarele de activitate, însă fără o şcoală de calitate criza va continua. Este nevoie de investiţii majore în învăţământ şi în resursa umană din sistem", a precizat preşedintele FEN.
Deputaţii din Comisia de Buget-Finanţe au decis, miercuri, să prelungească termenul de plată a drepturilor câştigate în justiţie de către bugetari de la 31 decembrie 2012 - cât era prevăzut în OUG 71/2009 - la 31 decembrie 2016 şi să modifice şi procentele anuale de returnare a sumelor respective.
"Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel: în anul 2012 se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu, în anul 2013 se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu, în anul 2014 se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu, în anul 2015 plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu, în 2016 se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu", potrivit raportului preliminar adoptat în unanimitate de Comisia de Buget-Finanţe.
Deputaţii au adus această modificare în condiţiile în care OUG nr. 71/2009 prevedea că sumele devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009 erau plătite astfel: în anul 2010 - 34% din valoarea titlului executoriu, în 2011- 33%, în 2012 - 33%.
Agenţia MEDIAFAX a prezentat, în luna aprilie, un document care releva că Guvernul ia în calcul reducerea drastică a sumelor care trebuie plătite anul viitor bugetarilor cu titluri judecătoreşti executorii, de la 34% la doar 5% din total, astfel încât să îşi poată onora angajamentul de recuperare integrală a tăierilor salariale pentru toţi angajaţii din sectorul public.
Reducerea era argumentată prin faptul că plata acestor drepturi salariale în cuantumul prevăzut în prezent de lege nu ar mai face posibilă respectarea angajamentului guvernamental faţă de partenerii sociali de a recupera reducerile salariale decise în 2010.
"Plata în anul 2012 a hotărârilor judecătoreşti în cuantumul prevăzut de OU 71/2009 nu ar mai face posibilă respectarea angajamentului Guvernului faţă de partenerii sociali, respectiv recuperarea reducerilor salariale aprobate în cursul anului 2010. Având în vedere impactul bugetar considerabil asupra cheltuielilor de personal al hotărârilor judecătoreşti, se propune o altă formulă de plată eşalonată a acestora, respectiv 5% în anul 2012, reprezentând 0,5 miliarde lei, astfel încât să se poată acorda şi majorări salariale în anul 2012 care să permită recuperarea integrală a diminuării salariilor din anul 2010", se arăta în document.
Suma totală aferentă titlurilor executorii obţinute de bugetari până la 31 decembrie 2010 era indicată la circa 7,5 miliarde lei, astfel că anul viitor ar trebui plătite titluri în sumă de circa 3 miliarde lei, reprezentând 0,5% din Produsul Intern Brut estimat pentru 2012, inclusiv inflaţia.