Preşedintele OMV, Gerhard Roiss, a declarat joi, la Istanbul, că i-a informat pe preşedintele Traian Băsescu şi pe premierul Emil Boc în legătură cu strategia grupului austriac privind activităţile din România şi că aşteaptă să vadă cadrul fiscal pe termen lung al Guvernului.
"I-am informat pe premierul Boc şi pe preşedintele Băsescu despre planurile noastre de viitor, strategie pe care o vom avea în primele luni din 2012. Aşteptăm să vedem care va fi planul Guvernului român legat de cadrul fiscal. Încă nu am vorbit cu Guvernul despre redevenţe. (...) Restructurarea Petrom începută în 2005 este aproape de final, de acum ne gândim ce vom face în următorii zece ani", a afirmat Roiss.
Grupul OMV, care a privatizat Petrom în 2004, beneficiază de redevenţe preferenţiale pentru petrol şi gaze până în 2014.
OMV şi-a prezentat miercuri noua strategie a grupului până în 2021. Obiectivele grupului austriac sunt renunţartea la active de un miliard de euro din partea de rafinare şi marketing şi concentrarea pe producţia de hidrocarburi şi energie electrică.
Astfel, până în 2021, activele de rafinare şi marketing, care acum reprezintă 53% din activele grupului, vor fi reduse la 25%, în timp ce importanţa segmentului de explorare şi producţie va creşte de la 35% la 55%.
De asemenea, strategia OMV până în 2021 vizează atât ieşirea de pe unele pieţe, dar şi consolidarea pe altele.
Roiss a adăugat că planul de renunţare la active de un miliard de euro nu include şi rafinăria Arpechim, care este închisă.
Totodată, OMV a anunţat deja că va reduce capacitate de rafinare a unităţii Petrobrazi.
"În România vom continua investiţiile în rafinăria Petrobrazi şi vrem să ne păstrăm poziţia cheie pe care o avem pe piaţa distribuţiei de carburanţi. (...) Avem cash-flow bun, care ne permite investiţii anuale de 2,5 miliarde euro pe tot grupul OMV", a spus Roiss.
Directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe, a precizat că pe segmentul de explorare şi producţie compania vizează în România investiţii de 600-800 milioane euro anual, iar dacă va avea oportunităţi, cifra ar putea creşte.
Pe partea de explorare şi producţie, OMV are un parteneriat cu grupul american Exxon privind evaluarea potenţialului de hidrocarburi din Marea Neagră, unde compania are concesionate două perimetre.
Grupul austriac ia în calcul inclusiv posibilitatea ca unul dintre perimetrele pe care le are în Marea Neagră, respectiv blocul Neptun, să fie furnizor de gaze pentru Nabucco. OMV are în derulare şi o analiză privind gazele de şist în România, care ar putea fi finalizată în trei ani.
"Investiţiile în Marea Neagră vor fi de trei cifre. Dacă vom găsi ceva rezerve acolo, vor fi imense, dar probabilitatea este foarte mică. Ca să investim în Marea Neagră trebuie să ştim care va fi cadrul legal pentrru următorii ani", a continuat Roiss.
Ian Fischer, şeful subdiarei grupului american Exxon Mobil implicată în proiectul explorărilor din Marea Neagră alături de OMV Petrom, a declarat la finele lunii august că pentru etapa de dezvoltare şi producţie a perimetrului petrolier Neptun din Marea Neagră costurile vor fi cuprinse între 3 şi 10 miliarde dolari, dacă faza de explorare se va încheia cu succes.
Totodată, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a aprobat în august prelungirea cu trei ani ani a perioadei de explorare pentru anumite perimetre din cadrul acordurilor petroliere încheiate cu OMV Petrom, până în septembrie 2014.
Compania a primit şi dreptul de a explora perimetrul Neptun din bazinul Mării Negre cu încă cinci ani.
Obiectivul Nabucco, proiect început în 2002, este construirea unui gazoduct care să aducă în Europa gaze naturale din bazinul Mării Caspice şi din Asia Centrală, pe ruta Turcia - Bulgaria - România - Ungaria - Austria, reducând astfel dependenţa UE de gazele importate din Rusia.
Nabucco este dezvoltat de un consorţiu la care participă companiile OMV, Transgaz Mediaş, MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia), Bulgargaz (Bulgaria) şi RWE (Germania). Proiectul este sprijinit de Uniunea Europeană. Investiţia totală este evaluată la opt miliarde de euro.
Prin Nabucco se intenţionează transportarea a 31 miliarde metri cubi de gaze pe an din regiunea Caspică la un hub din Austria. Startul lucrărilor de construcţie a fost amânat de consorţiul care dezvoltă proiectul din 2012 în 2013, iar primele livrări de gaze au fost întârziate din 2015 până în 2017.