Legea asistenţei sociale, amânată din nou în Senat, de această dată din lipsa cvorumului

Anterior, prin votul majoritar al senatorilor, Senatul a decis să nu prelungească programul de lucru peste ora stabilită anterior astfel încât dezbaterile la acest proiect să poată fi finalizate.

În timpul dezbaterilor, senatorii opoziţiei au susţinut că forma actuală a proiectului de act normativ ar putea fi îmbunătăţită dacă acesta ar fi retrimis la comisia de specialitate pentru un raport suplimentar, însă, propunerea făcută în acest sens de senatorul PSD Dan Şova a fost respinsă cu 51 de voturi "pentru" şi 56 de voturi "împotrivă".

"Doamna ministru Sulfina Barbu este într-o situaţie delicată - trebuie să susţină un proiect de lege avansat de domnul Sebastian Lăzăroiu, care a fost ministru atât de puţin timp, însă, a lăsat o moştenire atât de grea, inclusiv acest proiect de lege", a declarat senatorul social-democrat.

Viceliderul grupului senatorilor PSD Alexandru Cordoş a precizat că PSD nu poate vota un proiect de lege care "nu răspunde exigenţelor unei legi-cadru", aşa cum este cazul legii asistenţei sociale, care urmează să modifice un număr de cincisprezece legi.

"Grupul parlamentar al PSD nu va vota o astfel de lege. Ea trebuie îmbunătăţită. Cu toată responsabilitatea trebuie să oferim românilor o lege dreaptă, care să ajungă la cei care au nevoie de servicii sociale, şi nu o lege care să arunce toată povara cheltuielilor pe umerii primarilor. De aici ar fi numai un pas până să ajungem ca cei de la putere să acorde, după bunul plac, banii necesari autorităţilor locale", a menţionat Cordoş.

De asemenea, senatorul PNL Minerva Boitan s-a declarat îngrijorată că fondurile necesare autorităţilor locale pentru a asigura asistenţa socială celor care o solicită ar putea fi repartizate "după coloristica politică a primarului".

"Acest proiect de lege este partitura românească a asistenţei sociale de tip european. Fostul ministru spunea că prin acest proiect de lege se doreşte scăderea dependenţei indivizilor faţă de stat, însă putem realiza acest lucru numai dacă avem programe naţionale de recuperare şi de inserţie şi reinserţie socială. De asemenea, spunea că trebuie să creştem prestaţiile sociale, însă, acestea se fac pe bani. În condiţiile în care trebuie să reducem cheltuielile cu 0,8% din PIB, cu ce vor fi plătiţi asistenţii sociali?", a mai spus senatorul PNL.

Ministrul Muncii, Sulfina Barbu, care a susţinut, în plen, adoptarea proiectului de lege, i-a informat pe senatori că ministerul pe care îl conduce alocă pentru aceste servicii 14 miliarde de lei pe an (3,8 miliarde de euro).

"În ce priveşte cifrele, vă vom comunica în cel mai scurt timp toate datele, însă la acest moment vă pot spune că avem 640.000 de beneficiari cu handicap, 330.000 pentru încălzire, pentru creşterea copilului - 200.000 şi 221.000 pentru venitul minim garantat. În ce priveşte alocaţiile copiilor, vorbim de patru milioane de beneficiari", a declarat ministrul.

"Legea răspunde mai multor cerinţe. Dorim să primească ajutor cei care au nevoie, care sunt în categorii sociale defavorizate. Avem nevoie însă de o lege. Vă rog să aprobaţi raportul comisiei pentru ca legea să ajungă la Camera Deputaţilor, unde, sunt convinsă, vom avea discuţii aplicate în Comisia pentru muncă", le-a cerut Sulfina Barbu senatorilor.

Dezbaterea Legii asistenţei sociale a fost amânată şi în 14 septembrie de plenul Senatului, reprezentanţii PSD şi PNL fiind majoritari la votul prin care s-a propus scoaterea acestui proiect de pe ordinea de zi.

Potrivit expunerii de motive la proiectul de lege, scopul actului normativ este de a crea cadrul legal şi instituţional unitar şi coordonat prin care se stabilesc principiile şi regulile generale de acordare a măsurilor de asistenţă socială, precum şi criteriile de organizare şi funcţionare a sistemului în vederea asigurării condiţiilor adecvate pentru elaborarea şi implementarea politicilor publice sectoriale din domeniul asistenţei sociale.

Prin proiectul de lege se înfiinţează, pe lângă Ministerul Muncii, Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale, Inspecţia Socială şi Observatorul Social, Institutul Naţional de Evaluare a Dizabilităţii, instituţie ce ar urma să fie înfiinţată prin reorganizarea structurilor existente la nivelul Casei Naţionale pentru Plata Pensiilor şi al Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

Proiectul propune o nouă modalitate de stabilire a cuantumurilor şi nivelurilor beneficiilor sociale, respectiv prin aplicarea unui coeficient de echivalenţă asupra indicatorului social de referinţă utilizat pentru stabilirea unor drepturi de asigurări de şomaj.

Potrivit propunerii Guvernului, beneficiile sociale susţinute din bugetul de stat vor putea fi solicitate de persoane care corespund criteriilor prin utilizarea unui "formular unic de cerere".

În privinţa numărul asistenţilor sociali, legea prevede ca acesta să fie stabilit în raport cu numărul beneficiarilor măsurilor de asistenţă socială, respectiv un asistent social la 300 de asistaţi.

Dacă legea va fi adoptată, în categoria persoanelor ce pot beneficia de asistenţă socială vor putea fi încadrate şi persoanele fără adăpost, care sunt astfel definite pentru prima dată într-o lege drept "categorie socială formată din persoane singure sau familii care, din motive singulare sau cumulate de ordin social, medical, financiar, juridic sau din pricina unor situaţii de forţă majoră, trăiesc în stradă, locuiesc temporar la prieteni sau cunoscuţi, se află în incapacitatea de a susţine o locuinţă în regim de închiriere sau sunt în risc de evacuare, se află în instituţii sau penitenciare de unde urmează ca, în termen de două luni, să fie externate, respectiv eliberate şi nu au domiciliu".

Legea, care reprezintă prioritate legislativă a Guvernului, are caracter organic, iar Senatul este prima Cameră sesizată.