AFP: Aderarea României şi Bulgariei la Schengen, amânată până la calendele greceşti

Miniştrii de Interne din 22 de ţări UE membre ale spaţiului Schengen sunt chemaţi să se pronunţe asupra cererilor de aderare joi, în cadrul unei reuniuni la Bruxelles.

Dar Olanda şi Finlanda au anunţat oficial că se opun oricărei deschideri, chiar şi parţiale, a spaţiului Schengen pentru România şi Bulgaria, potrivit acestor surse care s-au exprimat la încheierea unei reuniuni a ambasadorilor ţărilor UE la Bruxelles pe acest subiect.

Or, aderarea la acest spaţiu fără frontiere necesită aprobarea tuturor ţărilor membre.

Miniştrii olandez şi finlandez intenţionează să îşi explice poziţia faţă de omologii lor, au precizat sursele citate. Opoziţia lor este dictată de parlamentele lor, au explicat acestea.

"Subiectul este foarte sensibil în unele state", a recunoscut preşedinţia poloneză a UE.

"Polonia va face maximul posibil pentru a ajunge la o soluţie înainte de summitul liderilor UE prevăzut pentru 17 şi 18 octombrie", a asigurat unul dintre reprezentanţii săi.

Dar potrivit mai multor delegaţii, nicio soluţie nu va fi găsită înainte de summit şi un arbitraj al UE va fi necesar.

"România şi Bulgaria îndeplinesc toate cerineţele tehnice pentru aderare şi pentru a deveni frontiere externe ale spaţiului Schengen, dar acum trebui să vedem în ce măsură sunt capabile să gestioneze aceste frontiere externe", a subliniat un diplomat european.

"Aderarea posibilă a României şi Bulgariei la zona Schengen (...) riscă să crească presiunea asupra frontierei greco-turce şi coasta bulgară a Mării Negre riscă să devină o ţintă pentru imigraţia clandestină", a avertizat în iunie Jean-Dominique Nollet, şeful unităţii de analize Europol, în cadrul unei conferinţe privind Schengen.

Problema a devenit "politică", a recunoscut un alt diplomat. Această politizare a fost denunţată de ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, care a deplâns faptul că Guvernul olandez este "ostaticul politicii antieuropene a unui partid extremist", referindu-se la Partidul pentru Libertate (PVV), mişcarea de extremă dreapta a lui Geert Wilders.

Olanda şi Finlanda - unde un partid populist şi naţionalist, Adevăraţii Finlandezi, beneficiază de o susţinere populară importantă - nu sunt singurele care în realitate întâmpină dificultăţi, dar sunt "singurele care o spun public", a mărturisit un diplomat european.

O formulă de compromis discutată în prezent prevede o aderare în etape dar aceasta ridică, de asemenea, probleme. Ea preconizează o deschidere a frontierelor aeriene şi maritime ale Schengen pentru România şi Bulgaria la 31 octombrie, apoi propune să se aştepte până în iulie 2012 pentru deschiderea frontierelor terestre.

Dar Franţa şi Germania refuză orice angajament privind o dată precisă pentru frontierele terestre. Parisul cere să se aştepte raportul anual privind corupţia în UE, ce va fi publicat în iulie, pentru a lua această decizie, "în scopul de a păstra deschise toate opţiunile şi de a pune cele două ţări candidate în faţa responsabilităţilor lor".

Spaţiul Schengen este format din 22 dintre cele 27 de state membre UE (Marea Britanie, Irlanda şi Cipru au rămas în afara acestui spaţiu) alături de Norvegia, Elveţia, Islanda şi Liechtenstein. Pentru integrarea oricărui nou membru este necesară unanimitatea.