BNR îi răspunde lui Patriciu:Băncile vor să dea credite, dar majoritatea cererilor nu sunt solvabile

Patriciu a declarat miercuri că sistemul bancar românesc ar trebui restructurat "de la cap la coadă", astfel încât să existe mai multe categorii de astfel de instituţii, printre care şi bănci mici de economii, locale, adăugând că în ultimele luni sucursalele băncilor străine din România "trimit bani acasă" şi preferă să finanţeze Guvernul, nu sistemul privat.

În replică, banca centrală susţine că sistemul bancar a fost deja restructurat "de la cap la coadă" şi că a ajuns să fie "modern şi eficient", cu o solvabilitate ce trece de 14%, peste normele internaţionale.

"În legislaţia românească nu există niciun fel de restricţii de ordin geografic sau cu privire la mărimea instituţiilor de credit. Aşa că, după încheierea procesului de restructurare a rezultat un sistem de creditare diversificat: 39 de bănci sunt universale, cu o reţea de sucursale în toată ţara (marile bănci, de deasupra, cum notează domnul Patriciu); două bănci pentru locuinţe; 48 de cooperative de credit, plus o bancă centrală a cooperativelor; 206 instituţii financiare nebancare, care acordă credite; şi 2957 de case de ajutor reciproc. Astfel de instituţii se înfiinţează atunci când există iniţiativă, capital şi interese de afaceri, o cerinţă esenţială fiind respectarea criteriilor legale", arată BNR într-un comunicat.

Afirmaţia lui Patricu potrivit căreia sucursalele din România au început să trimită către grupurile din care fac parte tot mai mulţi bani este caracterizată de către BNR ca fiind făcută "după ureche", "în contrast total" cu realitatea.

"«Problema este», cum ar spune domnul Patriciu, că sucursalele din România primesc cu precădere bani de la grupurile din care fac parte. Subliniem: primesc, nu trimit. La 31 august 2011, în băncile româneşti se aflau 22 de miliarde de euro atrase din afara ţării, între care 20,2 miliarde euro erau de la băncile-mamă", arată BNR.

Pe de altă parte, banca centrală afirmă că instituţiile de credit au lichidităţi adecvate, creditarea economiei reale a trecut pe plus şi că "obstacolul real" este nesolvabilitatea majorităţii cererilor de creditare din mediul privat.

Patriciu a apreciat miercuri şi că toate împrumuturile ipotecare sunt neperformante, pentru că nu mai sunt acoperite de garanţii.

"Când ai 30 de miliarde credite ipotecare în România, care de fapt sunt neperformante toate, pentru că nivelul garanţiilor nu le mai acoperă, dar nu le declari neperformante, stai pe ouă până se strică", a spus Patriciu.

BNR arată că la 31 iulie creditele pentru locuinţe însumau 30,47 miliarde lei, dintr-un total de credite de 217,89 miliarde lei.

"Dacă toate creditele pentru locuinţe ar fi neperformante, ar însemna că ouăle care se pot strica ar reprezenta mai puţin de 14 la sută. Dar nu sunt toate neperformante. Adevărul este însă că cele mai multe dintre aceste credite sunt performante. În totalul creditelor mari (de peste 5.000 de euro) restanţele însumează abia 4% din totalul creditelor. Cele mai multe restanţe sunt la creditele mici (sub 5.000 de euro) unde restanţele au o pondere de 40 la sută din total. În momentul de faţă, creditele neperformante din sistemul bancar românesc sunt acoperite în proporţie de 96 la sută cu provizioane. Iar dacă luăm în calcul şi garanţiile colaterale, gradul de acoperire depăşeşte 100 la sută", spun reprezentanţii băncii centrale.

Altă critică adusă de Patriciu a fost aceea că BNR deţine şi controlul sistemului bancar şi face în acelaşi timp politica monetară, ceea ce ar reprezenta "un lucru absurd" şi ar duce la luarea unor decizii proaste, precum garanţiile materiale impuse băncilor în relaţiile cu clienţii.

"Sistemul pe care domul Patriciu îl consideră absurd este aplicat în multe ţări din Uniunea Europeană şi din lume. Este drept că în unele ţări s-a produs o separare a supravegherii de politica monetară. Dar, în ultima vreme, ţări care au separat supravegherea de banca centrală, în instituţii specializate, revin la sistemul unificat. România, prin lege, a menţinut supravegherea la Banca Centrală. Acest sistem este «scăpat din frâu» numai în concepţia domnului Patriciu. În realitate, dacă la această oră contribuabilul român nu este obligat să scoată din buzunar nici măcar un singur leu pentru a finanţa bănci aflate în dificultate, această performanţă arată că tocmai unificarea politicii monetare cu supravegherea, la Banca Centrală, asigură fluiditatea şi soliditatea sistemului bancar românesc", mai arată BNR.

Omul de afaceri declara miercuri că va aloca din surse proprii, pentru dezvoltarea reţelelor de magazine Mic.ro, Macro şi miniMax, cu 100 milioane euro mai mult faţă de cât îşi propusese iniţial, întrucât băncile nu sunt dispuse să finanţeze cu sume mari proiecte de investiţii.

"Iniţial planul era să investim 250 de milioane de euro în reţelele de magazine, din care Mercadia (firma Mercadia Holland, controlată de omul de afaceri, n.r.) să suporte 100 de milioane de euro din surse proprii, 100 de milioane de euro să fie credite bancare şi 50 de milioane de euro credit furnizor", a spus Patriciu într-o conferinţă de presă.

El a adăugat că firma a fost nevoită să îşi schimbe planurile şi să dubleze valoarea investiţiei proprii, pentru că băncile nu i-au acordat finanţare.