Noul an şcolar începe uşor cosmetizat, dar la fel de sărac

După aproape trei luni de vacanţă, şcolarii revin luni la cursuri. Şcoala începe în 12 septembrie, cu trei zile mai devreme faţă de alţi ani, iar elevii vor intra în vacanţa de vară cu o săptămână mai târziu, dar vor avea două săptămâni de vacanţă în plus după sărbătorile de iarnă şi cea de Paşte.

Semestrul întâi al anului şcolar 2011-2012 începe în 12 septembrie şi se finalizează în 23 decembrie. După şase săptămâni de curs, elevii din clasele I-IV vor avea o scurtă vacanţă de o săptămână, din 24 octombrie până luni 31 octombrie.

Dacă începutul de an începe mai devreme cu trei zile, vacanţa de iarnă se prelungeşte cu o săptămână, până în 15 ianuarie, pentru ca elevii să poată sta mai mult acasă după sărbători.

În noua configuraţie, semestrul întâi va avea trei luni, din 12 septembrie până în 23 decembrie, iar al doilea cinci luni, din 16 ianuarie până în 22 iunie, cu o vacanţă din 7 până în 22 aprilie.

În schimb, vacanţa de vară va fi mai scurtă, pentru că va începe în 23 iunie 2012 şi se va încheia în 9 septembrie. Ceea ce înseamnă că anul şcolar viitor va începe cu alte trei zile mai devreme decât acest an.

Autorităţile au dorit cât mai multe schimbări care "să revigoreze" educaţia şi să scoată din amorţeală un sistem inert, obosit şi mult prea sărac. Noua Lege a educaţiei care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011 se doreşte un act modern, în pas cu vremurile, compatibil cu şcoala europeană şi lumea academică de top. Pentru susţinerea legii au fost elaborate zeci de metodologii, multe aplicabile în timp.

Înainte ca schimbările din învăţământ să intre în vigoare odată cu începerea anului şcolar 2011-2012, ministrul Educaţiei a lansat acţiunea de stopare a fraudei la examenele naţionale, a plagiatului în cercetare şi a nepotismelor din funcţiile de conducere.

Astfel, prima lovitură dată "sistemului corupt" a fost bacalaureatul, la care nu s-a putut copia, elevii fiind monitorizaţi în săli cu camere video. Rezultatele obţinute de elevi au fost cele mai slabe din ultimele două decenii: peste o sută de mii de absolvenţi picaţi în prima sesiune, alţi aproape o mie eliminaţi pentru copiere, şcoli fără niciun candidat admis.

Deşi rezultatele ar fi trebuit să tragă un semnal de alarmă, iar numărul celor eliminaţi pentru fraudă şi prezenţa camerelor de supraveghere în clase erau argumente suficient de puternice pentru a nu mai copia la examen, nici în sesiunea a doua, numită "de toamnă", nu au lipsit "interesaţii". Rezultatele nu au "spălat" situaţia dezastruoasă de la examenul din vară, arătând în continuare lipsă de pregătire şi dezinteres.

Şi pentru profesori a fost o vară fierbinte. Cei care au mizat pe avansarea sau intrarea în sistem pe uşa din dos au pierdut pariul. Regulile schimbate chiar în timpul concursului de suplinitor i-a pus în faţa realităţii dure: nu au mai putut copia. Şi cei pentru care erau puse de-o parte "locuri călduţe" au pierdut speranţa. Totodată, profesorii care în ultimii trei ani nu au participat la niciun concurs de titularizare sau care au fost prinşi copiind la examen nu au mai fost primiţi la catedră în noul anul şcolar.

Rezultatele catastrofale de la bacalaureat, dar şi de la titularizare au pus sistemul de învăţământ într-o situaţie jenantă.

Ce au făcut miniştrii de până acum? Nu au ştiut de fraudă? Atunci au o problemă, pentru că toată lumea ştia cât de simplu se putea promova examenul maturităţii copiind. Dacă au ştiut şi nu au făcut nimic, atunci au avut o problemă la fel de gravă.

Pentru a suplini cadrele didactice care nu fac cinste şcolii, ministrul Educaţiei i-a invitat pe titulari să predea peste norma de bază, fiind plătiţi cu ora. Mai mult, le-a cerut inspectorilor generali să predea între două şi patru ore, acolo unde este posibil. Cu toate aceste mişcări, şi anul şcolar 2011-2012 va avea procentul lui de necalificaţi, mai puţini însă faţă de ceilalţi ani, spune ministrul Funeriu.

Mai mult, sistemul se descentralizează, iar directorii de şcoli vor manageria plata cu ora pentru suplinitori, pensionari şi asociaţi, dar şi concursurile de titularizare, care de anul viitor vor fi organizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ.

Noutatea absolută pentru noul an şcolar este evaluarea tuturor elevilor la început de an şcolar şi la sfârşitul acestuia. Cât ştiu elevii la început de an şi cum evoluează până la încheierea lui vor fi trecute în "foaia de parcurs", nu în catalog, iar rezultatele îi vor ajuta pe directorii şcolilor să aibă o imagine reală a tuturor elevilor, iar părinţii să ştie ce nivel au copii lor.

O cauză a rezultatelor de la bacalaureat a reprezentat-o, în opinia autorităţilor, şi numărul mare de absenţe, astfel că Ministerul Educaţiei a impus din toamnă controlul riguros al absenţelor elevilor, dar şi al cadrelor didactice.

Elevii au adunat în primul semestru al anului şcolar 2010-2011 peste 30 de milioane de absenţe, echivalent a 3.457 de ani de absenţe, majoritatea la liceeni, situaţie care s-a reflectat şi în rezultatele slabe de la bacalaureat.

Schimbarea esenţială în anul şcolar 2011 - 2012 este una de atitudine generală, este de părere ministrul Daniel Funeriu.

Şi pentru că s-a stabilit că sunt probleme la citirea şi înţelegerea unui text, elevii vor avea din acest an şcolar oră specială de lectură.

Schimbări au fost aduse şi în configuraţia ciclurilor de învăţământ. Elevii care încep clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012 vor sta în gimnaziu cinci ani, inclusiv în clasa a IX-a, la sfârşitul acestui ciclu vor susţine evaluarea naţională obligatorie care conţine cinci probe, respectiv şase pentru minorităţi şi admiterea în liceu organizată la nivelul şcolii.

De asemenea, elevii care în acest an şcolar intră în clasa a VIII-a vor susţine la sfârşitul liceului examenul de bacalaureat de tip nou, aşa cum prevede Legea educaţiei.

Măsura privind introducerea costului standard per elev şi a principiului "finanţarea urmează elevul" se aplică, potrivit Legii educaţiei, din anul 2012.

Şi tot din 2012 trebuia ca Educaţia să primescă 6% din PIB. Numai că Executivul a anunţat clar că nu sunt bani, iar măsura alocării a 6% din PIB se amână pentru 2013, tot aşa cum s-a amânat continuu alocarea a 4% din PIB, deşi fosta lege prevedea clar acest lucru.

Noul an şcolar va începe şi cu 1.500 de şcoli mai puţin, desfiinţate în mandatul ministrului Daniel Funeriu. Este vorba de acele şcoli "ghetouri educaţionale", cum le numea ministrul Educaţiei, sau de unităţi care au prea puţini elevi ca să poată funcţiona în condiţiile prevăzute de lege. Astfel, în anul şcolar care începe luni elevii vor învăţa în aproximativ 6.500 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, cu 25 la sută mai puţine decât în anul şcolar precedent.

La început de an şcolar, majoritatea şcolilor au autorizaţie sanitară sau sunt pe punctul de a obţine aceste avize. La fel de bine stăm şi la capitolul cadre didactice, autorităţile anunţând că nu se pune problema să nu fie personal la clase.

Dar, din păcate, profesorii nu vor avea nici în 2012 mai mulţi bani. "Astea ne sunt resursele", se scuză autorităţile. Dacă însă vor avea timp, profesorii ar putea să-şi rotunjească veniturile la plata cu ora sau, de ce nu, cu eternele meditaţii, mai ales că de anul viitor cu examenele nu mai este de glumit.

Indiferent de cât de bună sau modernă ar fi şcoala, fără oameni de calitate, dăruiţi meseriei este greu de crezut că s-ar putea avansa prea mult. Elevii trebuie să capete plăcea de a învăţa, profesorii răbdarea de a-i instui, iar familia grija pentru educaţia copiilor.

Clopoţelul va suna din nou pentru a chema şcolarii, iar politicienii vor folosi din nou ocazia pentru a arăta că sunt "alături de şcoala româneasă", din păcate doar pentru o zi.