Şcolarii violenţi din Capitală vor avea fişe şi vor fi monitorizaţi, strategia de prevenire a criminalităţii indicând faptul că majoritatea conflictelor din şcoli degenerează spontan şi au drept cauze nevoia de dominare, răzbunarea, invidia şi teribilismul.
Înregistrarea în fişe unice a incidentelor violente în care sunt implicaţi elevi şi monitorizarea acestora fac parte din strategia Inspectoratului Şcolar pentru prevenirea criminalităţii în Capitală, document care confirmă creşterea agresivităţii şi absenteismului în mediul şcolar.
"Este necesară crearea unei fişe unice de înregistrare şi monitorizare a incidentelor violente în care au fost implicaţi elevii, întrucât nu există o bază de date unitară şi completă cu privire la violenţele comise de minori în afara mediului şcolar", a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), Marian Banu.
Potrivit Strategiei de prevenire a criminalităţii în Municipiul Bucureşti, deşi nu s-au structurat încă unităţi de învăţământ în care violenţa "să fie o normalitate statistică", analiza realizată pe o perioadă de trei ani arată că există "tendinţe de concentrare a incidentelor în anumite şcoli şi licee".
Majoritatea conflictelor în şcoli au drept cauze nevoia de dominare (62%), răzbunarea (47%), invidia (43%) şi teribilismul (32%), potrivit Centrului Municipiului Bucureşti de Asistenţă Psihopedagogică.
În Bucureşti se înregistrează o rată mare a absenteismului şcolar comparativ cu normele impuse de regulamentul şcolar. Astfel, în învăţământul primar media este de opt absenţe nemotivate pe an pentru fiecare elev, în gimnazial de 31 de absenţe, iar în învăţământ liceal şi şcolile de arte şi meserii numărul absenţelor ajunge la 68, potrivit statisticilor Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.
Un studiu al Poliţiei Capitalei realizat în perioada 2006-2009 arăta că numărul grupurilor de copii care se manifestau în stradă prin comportamente predelincvente sau delincvente în urma abandonului şcolar sau familial era de circa 20 pe an, fiecare grup având câte patru - şase membri.
În aceste grupuri se consuma frecvent alcool şi uneori chiar şi droguri. În unele grupuri erau şi persoane ieşite din penitenciar, care îi învăţau pe minori "tehnicile de reuşită infracţională".
Un studiu al Centrului Municipiului Bucureşti de Asistenţă Psihopedagogică indică faptul că circa 60% dintre copii sunt agresaţi deopotrivă în familie şi la şcoală. Cu toate acestea, nu există obligativitatea raportării către Poliţie nici de către şcoală, nici de către sistemul medical a cazurilor de violenţă domestică identificate sau a suspiciunilor legate de astfel de fapte.
Conflictele în şcoli degenerează spontan, din cele verbale sau fizice de mică intensitate, în violenţe, unele chiar grave, fapt care face imposibilă prevenirea lor situaţională, dar face imperativ necesară abordarea prevenirii sociale, prin dezvoltare mintală, socializare şi prevenirea comunitară, potrivit strategiei ISMB.
Autorii documentului notează că printre factorii care favorizează producerea incidentelor violente cu implicarea minorilor sunt absenteismul, neglijarea copilului de către familie, lipsa de comunicare profesori-elevi, deficienţe ale sistemului de pază, anturaj şi mediatizare excesivă a modelelor negative.