Guvernul a renunţat la comasarea producătorilor de energie şi cărbune în două societăţi naţionale, Electra şi Hidroenergetica, şi va opta pentru crearea a două societăţi mai mici, urmând să comunice Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) aceste decizii, a declarat şeful CNH, Constantin Jujan.
"CSAT va fi informat, în următoarea şedinţă, că Guvernul renunţă la Electra şi Hidroenergetica, iar proiectul de restructurare a sectorului energetic şi minier va viza înfiinţarea Complexurilor Oltenia şi Hunedoara", a afirmat joi, într-o conferinţă de presă, directorul general al Companiei Naţionale a Huilei (CNH), Constantin Jujan.
Proiectul înfiinţării Electra şi Hidroenergetica, aprobat de Guvern în 2009, a fost blocat în instanţele de judecată din cauza unor procese intentate de Fondul Proprietatea, care deţine acţiuni la cele mai multe dintre societăţile care ar urma să fie incluse în acest plan de reorganizare, de sindicate şi firme private, care contestau oportunitatea propunerii.
Electra urma să fie formată din Nuclearelectrica, termocentralele Turceni, Rovinari şi Craiova, o parte a Hidroelectrica şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. Hidroenergetica ar fi încorporat termocentralele Electrocentrale Deva şi Electrocentrale Bucureşti, o parte a CNH şi restul activelor hidroenergetice.
În locul creării Electra şi Hidroenergetica, Guvernul ia în calcul formare altor două socităţi, mai mici, respectiv Complexul Oltenia şi Complexul Hunedoara.
Complexul Energetic Hunedoara va fi format din termocentralele Paroşeni şi Mintia şi de minele considerate viabile ale CNH. Complexul Energetic Oltenia ar urma să fie compus din SNLO şi termocentralele Craiova, Turceni şi Rovinari.
Secretarul de stat în Ministerul Economiei Claudiu Stafie a declarat joi că până la sfârşitul acestui an CNH va fi divizată, operaţiune care vizează separarea minelor viabile, în timp ce exploatările miniere considerate neviabile vor funcţiona până în 2018, perioadă în care vor continua să fie subvenţionate.
Planul de restructurare a CNH vizează concedierea a 900 de salariaţi din totalul de 8.660 de angajaţi ai societăţii, până la 1 octombrie. Patru dintre cele şapte mine de cărbune ale CNH, considerate viabile, vor continua să funcţioneze.
Jujan a adăugat că minele nerentabile ale CNH vor fi transferate în patrimoniul termocentralei Paroşeni, pentru care livrează în prezent cărbune. De asemenea, minele rentabile vor fi scoase la vânzare.
"Cele patru mine rentabile vor fi scoase la vânzare ca active şi nu vor fi integrate direct în viitorul complex energetic pentru a nu intra cu datorii. Toate aceste datorii vor rămâne la CNH, care după aceea va intra în insolvenţă", a precizat Jujan.
CNH livrează cărbune doar către termocentralele Mintia şi Paroşeni, care asigură aproape 6% din consumul naţional de energie electrică.
"Cele patru mine viabile au un cost de producţie de 224 lei pe tonă. Celelalte trei produc la 287 lei pe tonă şi sunt nerentabile. Din aceastea din urmă vor pleca 900 de angajaţi, până la 1 octombrie", a precizat Jujan.
Celelalte trei exploatări miniere urmează să fie subvenţionate de la bugetul de stat până în 2018, după care vor fi închise şi ecologizate.
CNH are datorii către bugetul de stat de 4,13 miliarde de lei.