Noua formă a taxei auto omite să acopere situaţia maşinilor vechi şi poluante care nu vor mai fi revândute, acestea putând circula oricât de mult fără a face obiectul nou-propusei taxe, motiv pentru care aceasta nu este decât o altă formă de impozitare a tranzacţiilor cu maşini.
Guvernul a aprobat, miercuri, noua formă a taxei auto, încercând, prin prevederile acesteia, să repare discriminarea indirectă sesizată de Curtea Europeană de Justiţie de la Luxembourg. Judecătorii instanţei europene au apreciat că vechea formă îi dezavantajează pe proprietarii de maşini second-hand din alte state UE faţă de cei din România atunci când taxează doar cumpărările de maşini de pe piaţa europeană, nu şi pe cele din piaţa românească.
În noua formă a taxei auto, Cabinetul a încercat, fără succes însă, aplicarea principiului european "poluatorul plăteşte" şi în acest domeniu. Mijlocul prin care a găsit de cuviinţă s-o facă este însă unul nu tocmai acoperitor: Guvernul a decis ca, la prima cumpărare de către un cetăţean român, orice maşină pentru care nu s-a plătit o taxă de poluare să facă obiectul impozitării, indiferent dacă vânzătorul este român sau străin şi indiferent de vechimea, provenienţa maşinii sau data la care ea a primit pentru prima dată numere româneşti.
Apar însă două probleme. Pe de-o parte, maşinile aduse în ţară înainte de 1 ianuarie 2007, când România a introdus taxa de primă înmatriculare, au făcut obiectul taxei vamale pentru import, pe-atunci existentă, România nefiind încă stat membru al Uniunii Europene. Dacă aceste maşini sunt acum vândute, noul proprietar va trebui să plătească şi taxa auto. Prin mecanismele logice ale pieţei, valoarea maşinii importate atunci va scădea iar actualul proprietar va fi cu siguranţă prejudiciat la vânzare. Pentru unii, acest lucru ar putea părea o dublă taxare, procedeu interzis de reglementările europene şi naţionale.
Pe de altă parte, poluarea provenită de la maşinile care nu-şi vor mai schimba vreodată proprietarul şi care nu au făcut obiectul taxei auto până acum nu va mai fi vreodată taxată. Ele pot circula fără nicio problemă, indiferent de vechime, posesorii plătind doar impozitul pentru dreptul de proprietate asupra acestora, nu şi pentru emisiile de gaze. O nouă formă de discriminare, care poate fi reclamată de cei care plătesc taxa, cu şanse mari de câştig în instanţă, potrivit juriştilor.
De altfel, Guvernul a avut nevoie de mai multe luni de reflecţie asupra noii variante a taxei auto, în special pentru a analiza implicaţiile juridice ale acesteia.
Cert este că, în forma actuală, taxa auto vizează în continuare tranzacţiile cu maşini, impozitarea făcându-se doar cu această ocazie, şi nu poluarea reală pe care respectivele maşini o produc. Alternativa corectă ar fi fost o taxă anuală de poluare, calculată în funcţie de cilindreea maşinilor, vechimea lor şi numărul de kilometri parcurşi anual. Soluţie discutată în Cabinet, dar respinsă în favoarea celei alese miercuri.
Ovidiu Vanghele