Tănase (RMGC): Câştigurile statului român din proiect sunt, în prezent, "competitive"

În interviul acordat, marţi, agenţiei MEDIAFAX - prima luare de poziţie oficială a companiei în ultima lună, perioadă în care proiectul minier pe care-l dezvoltă în Apuseni a fost intens discutat la cel mai înalt nivel în România - Dragoş Tănase, CEO al RMGC, vorbeşte despre proiectul minier, despre avantajele statului român în actuala formă a proiectului, despre solicitările ministrului Mediului în cadrul procedurii de autorizare şi răspunde acuzaţiilor formulate de oamenii politici în legătură cu presupusele sponsorizări pentru campanii electorale făcute de corporaţie.

Prezentăm integral interviul acordat agenţiei MEDIAFAX de Dragoş Tănase:

Reporter: Vreau să vă întreb de ce credeţi dumneavoastră că s-au radicalizat poziţiile şi a crescut numărul lor pe acest subiect, în special din partea preşedintelui, care a fost rezervat în şase ani de mandat, dar a vorbit în ultimele două săptămâni cât în şase ani despre proiectul dumneavoastră. Credeţi că asta are legătură cu apropierea momentului la care Comisia Europeană ar trebui să dea directiva aceea de după rezoluţia Parlamentului European, rezoluţia anticianuri? Credeţi că se apropie un termen în care proiectul fie primeşte avizul fie moare definitiv? Care credeţi că este raţiunea pentru care apar acum declaraţiile, sigur, tonul dându-l preşedintele?

Dragoş Tănase: Eu nu comentez declaraţiile niciunui politician, eu comentez doar proiectul nostru şi despre importanţa proiectului nostru pentru economia României. Cu cât preţul aurului creşte, cu atât semnificaţia acestui proiect pentru economia României creşte odată cu preţul aurului. Având o economie care, ok, putem să discutăm, e în criză, nu e în criză, am ieşit sau n-am ieşit din recesiune, putem evident să discutăm la nuanţele astea, dar cred că în continuare România are nevoie de investiţii masive indiferent de creşterea PIB de la un trimestru la altul. Acest proiect aduce beneficii importante economiei României, aduce investiţii în perioada următoare foarte importante pentru zonă, generează o creştere de unu la sută din PIB doar proiectul ăsta dacă includem efectele directe şi indirecte, deci cred că importanţa proiectului creşte odată cu creşterea preţului aurului şi, în acest context, proiectul capătă o atenţie publică sporită. Din diverse unghiuri, atât politicieni sau alte organizaţii dau o importanţă din ce în ce mai crescută acestui proiect.

Pe de altă parte, ne aflăm în faza finală de evaluare a proiectului, noi am răspuns la aproape toate întrebările ridicate de către Ministerul Mediului sau de către părţi interesate la Ministerul Mediului şi sperăm ca în curând să putem să ne îndreptăm spre faza de implementare a proiectului.

Rep. Ministrul Mediului, tot în ultima săptămână, a avut nişte poziţii publice vizavi de proiectul dumneavoastră. Domnul Borbely a anunţat că v-a cerut două chestiuni şi aş vrea să le luăm pe rând. Prima cerinţă a dânsului a fost reducerea concentraţiei - reducerea ppm - de cianură, de la cinci, cât propuneaţi iniţial, la nu se ştie cât, dar dânsul - chiar astăzi a fost o conferinţă de presă la Ministerul Mediului - a spus că nu a fost de acord cu propunerea dumneavostră cu cinci concentraţie de cianuri, chiar dacă este jumătate din aşa-numitul "best practice". Cinci este mult şi vrea mai puţin. Cum veţi răspunde acestei cerinţe?

D. T.: Studiem această problemă. Noi credem că tehnologia noastră este "best practice", cea mai bună practică la nivel european şi mondial. Noi într-adevăr am propus un maxim de cianură undeva între cinci şi şapte miligrame pe litru. Important de spus este că vorbim de procesul de detoxifiere a cianurii. Foarte important de înţeles este că în iazul de decantare concentraţia de cianuri libere va fi zero, iar prin degradare naturală, în final, în apa din iaz va fi undeva la unu-doi la sută concentraţia maximă de cianură. Chiar şi când vorbim de cinci-şapte miligrame pe litru, noi vorbim de maxim. În cea mai mare parte a timpului, noi vom deversa în iaz undeva la trei miligrame pe litru, deci testele noastre tehnologice au arătat între unu şi trei miligrame pe litru. Asta avem în testele tehnologice. Restudiem problema aceasta, înţeleg de la colegii noştri că media va fi undeva la trei miligrame pe litru şi doar maximul va fi la cinci-şapte. Acum căutăm o soluţie să vedem dacă putem să reducem acest cinci-şapte miligrame pe litru, acest maxim.

Rep: Ministrul spunea că a văzut în Suedia o mină similară cu propunerea pe care o faceţi dumneavoastră pentru Roşia Montană şi spunea că acolo e mult mai puţin. Dacă vi se va cere explicit - ministrul a spus că a cerut deja omologului suedez să-i trimită detalii despre această tehnologie folosită acolo - să folosiţi acea tehnologie, ce înseamnă pentru dumneavoastră suplimentar, în costuri?

D. T.: Din câte ştim noi - şi noi încercăm să aflăm detaliile acelei tehnologii - dar din informaţiile preliminare pe care le avem la momentul de faţă, tehnologia noastră este mai bună decât tehnologia suedezilor. Nu vrem să ne antepronunţăm, studiem şi noi tehnologia, dar nu va fi o problemă, vom găsi o soluţie împreună cu inginerii noştri să venim cu "best practice" pe cianură.

Noi, de altfel, pe auditurile tehnice pe care le-am făcut cu firme specializate, suntem "best practice" la marea majoritate a capitolelor tehnologice. Sunt convins că şi aici vom găsi o soluţie astfel încât mina de la Roşia Montană să dea un nivel de siguranţă şi un nivel de robusteţe a proiectului astfel încât să nu existe absolut niciun fel de problemă din punct de vedere al mediului. Această mină vă garantez că va fi cea mai sigură din lume din punct de vedere al mediului.

Rep: Ministrul Borbely a vorbit şi despre plata garanţiei de renaturare înainte. Ministrul v-a cerut să depuneţi acea garanţie de mediu, de 160-170 milioane de dolari, în primii ani ai proiectului şi nu în ultimii ani, aşa cum este înţelegerea până în momentul acesta. Cum veţi răspunde acestei cerinţe?

D. T.: Propunerea noastră în momentul de faţă este să punem oricum banii înainte. Deci, practic, înainte de a afecta mediul, noi punem banii (de garanţie, n.r.) jos. Urmează să intrăm în discuţii detaliate pentru mecanismul concret de implementare a acestui principiu, dar noi ne-am asumat acest principiu de a pune banii jos înainte de afectarea mediului.

Rep: Deci RMGC are astăzi - mâine banii să facă acel cont. În momentul în care primeşte autorizaţia să pornească, are aceşti bani disponibili să facă un cont în numele statului român?

D.T.: Mecanismul este în felul următor: dacă eu anticipez că în următorul an sau în următorii doi-trei ani afectez mediul cu "X", mecanismul meu este ca eu să pun "X" bani înainte. Acum dacă domnul Borbely vrea banii pe 16 ani înainte sau discutăm de cinci ani, de trei ani sau de un an înainte, asta rămâne să stabilim în discuţiile reciproce.

Dar mesajul este următorul: tot timpul statul român va avea banii în cont la dispoziţie pentru reabilitarea integrală a mediului la Roşia Montană. Deci ăsta este un principiu la care am aderat din prima secundă, care este prevăzut în documentele companiei, în studiul de impact asupra mediului şi este, din punctul nostru de vedere, nenegociabil cu noi înşine.

Rep.: O altă chestiune foarte importantă ridicată în ultima vreme este cea a redistribuirii beneficiilor. Sunteţi dispuşi să renegociaţi? Ce anume veţi renegocia: redevenţa, participaţia statului în companie, un eventual transfer de acţiuni?

D. T.: Noi vom fi bucuroşi să participăm la discuţii. În cadrul acestor discuţii vom explica faptul că proiectul RMGC aduce beneficii economice importante economiei României şi că, în momentul de faţă, proiectul este bine structurat, este robust şi va genera cash-flow-uri importante pentru economia României. Măsurate de către experţi internaţionali, experţi mondiali. Aceşti experţi au concluzionat că proiectul, în forma actuală, generează beneficii competitive în plan mondial. Evident, noi nu refuzăm niciun fel de invitaţie la dialog. În momentul în care vom avea aceste discuţii, vom prezenta structura beneficiilor actuale.

Rep: Sunteţi dispuşi să discutaţi chiar şi pe cifre? Preşedintele nu a intrat în detalii, a ridicat doar o problemă de principiu: statul român ar putea câştiga mai mult din acest proiect decât câştigă în prezent.

D. T.: Din punctul nostru de vedere, câştigurile statului român sunt competitive în momentul de faţă cu orice altă ţară din lume, dar nu vom refuza nicio invitaţie la dialog. O să ne prezentăm şi o să discutăm la momentul respectiv.

Rep: Surse din mediul politic vorbesc deja despre faptul că dumneavoastră, RMGC, aţi fi acceptat deja, de principiu, o reaşezare a procentelor în cadrul companiei pe care o conduceţi, în sensul ca statul să primească mai mult. Confirmaţi?

D. T.: Eu nu sunt la curent cu aceste informaţii şi nu comentez pe acest subiect în momentul acesta.

Rep: Aţi fost invitat la vreo negociere punctuală?

D.T.: Nu, nu am fost invitaţi la vreo negociere punctuală. Încă o dată: nu comentez pe acest subiect. Ca să clarificăm lucrurile: în momentul de faţă noi avem o procedură pe acordul de mediu. Deci noi, practic, în momentul de faţă, suntem mobilizaţi, discutăm, suntem sută la sută implicaţi pe procedura de acord de mediu. Din punctul nostru de vedere, în acest moment focus-ul este pe această procedură, pe comentariile domnului Borbely referitoare la diverse aspecte de mediu din proiect, deci vrem să terminăm acea procedură. Urmează ca partea cu contractul s-o discutăm la momentul oportun.

Rep: Excludeţi existenţa unei legături între eliberarea acordului de mediu şi eventuala renegociere, o flexibilitate mai mare din partea dumneavoastră la o eventuală renegociere a beneficiilor? Credeţi că nu există nicio legătură? Ştiu eu, vreo condiţionalitate? Poate vi s-a sugerat la vreun moment dat.

D.T.: Nu ni s-a sugerat niciodată faptul că evaluarea de mediu ar fi condiţionată de renegocierea contractului. În momentul de faţă, procedura continuă, merge pe acordul de mediu. Nu avem elemente care să indice suspendarea procedurii în momentul de faţă aşteptând o eventuală renegociere.

Rep.: Când estimaţi să primiţi un răspuns final pe acordul de mediu. Mă întorc de unde am plecat: vine legislaţia europeană care va interzice total exploatările cu cianuri.

D.T.: Comisia Europeană a dat un răspuns Parlamentului European în care a spus că cianura a fost deja reglementată printr-o directivă emisă în 2006. Acea directivă a fost transpusă în 2008 în România. CE a răspuns PE că nu vede necesară schimbarea acestei legislaţii. Iar această legislaţie din 2006 prevede (o concentraţie de cianuri de, n.r.) zece miligrame pe litru. CE a spus că nu consideră necesară modificarea acestei limite. Deci ăsta a fost răspunsul transmis (de Comisie - n.r.) către Parlamentul European. Asta ştim noi de la Uniunea Europeană. Deci din punctul nostru de vedere lucrurile sunt tranşate. În UE este permisă folosirea cianurii, de altfel mine de aur care folosesc cianura sunt deschise în diverse ţări din Europa, citeam că acum două luni s-a deschis o mină cu cianură în Spania, de exemplu, deci lucrurile merg înainte în industria minieră şi este o industrie care generează beneficii economice importante oriunde se deschid mine de acest tip, este o industrie care este încurajată în diverse ţări din UE. Suedia are în Strategia naţională încurajarea mineritului de aur, în Spania se deschid mine, în Grecia sunt diverse proiecte în curs de aprobare, în Bulgaria sunt proiecte în curs de aprobare. Şi sunt convins că oricare ţară care ar avea minereuri de aur în momentul de faţă ar merge mai departe cu exploatarea lor. Preţul la aur este foarte atractiv şi aceste proiecte generează beneficii economice atât de necesare unei Europe care îşi pune serioase probleme de competitivitate şi de sustenabilitate economică pe termen mediu şi lung.

Rep.: Ministrul Laszlo Borbely spunea că speră ca în două-trei săptămâni să ajungă la un acord cu dumneavoastră pe cele două probleme punctuale ridicate de dânsul, în două-trei săptămâni speră să aibă răspunsurile. Când estimaţi că veţi avea ultima întâlnire în Comitetul de Analiză Tehnică şi, eventual, un răspuns de la minister?

D.T.: Datele şedinţelor nu sunt stabilite de către noi. Tot ce putem să facem noi este să furnizăm informaţiile, să răspundem la întrebări.

Rep.: Bănuiesc că aveţi o analiză internă şi vă aşteptaţi să primiţi un răspuns - fie da, fie nu - cândva spre sfârşitul acestui an sau la începutul anului următor.

D.T.: Din punctul nostru de vedere nu a mai rămas mult, mai sunt câteva informaţii, câteva chestiuni de clarificat, aşa cum am spus mai devreme în interviu, şi credem că în mod normal procedura trebuie să se apropie de final cât de cât.

Rep.: Nu putem să încheiem înainte să discutăm despre acuzaţiile aduse recent de oameni politici importanţi companiei dumneavoastră. Preşedintele lăsa de înţeles că aţi fi sponsorizat o campanie electorală a unui adversar de-al său în urmă cu un an şi ceva, unul dintre liderii opoziţiei a făcut şi el nişte remarci similare acuzând preşedintele că a primit bani de la compania dumneavoastră. Aţi sponsorizat vreo campanie electrorală în ultimii ani, aţi investit în aşa ceva?

D.T.: Nu am sponsorizat nicio campanie electorală, nu am sponsorizat niciun om politic din România şi de oriunde din altă parte, nu intră în practicile companiei. Noi avem un set de recomandări foarte dure, proceduri aprobate de Consiliul de Administraţie al companiei, care ne interzic aceste practici, ne interzic orice fel de practici de tipul acesta. Afirmaţiile, considerăm noi, nu au legătură cu noi. Cheltuielile noastre, sunt detaliate pe site-ul companiei, oricine poate să intre să studieze rapoartele financiare ale companiei. Deci răspunsul este simplu din punctul nostru de vedere: Sunt pure speculaţii.

Rep.: Vă întreb şi despre parteneriate de afaceri, poate, cu oameni de afaceri politici? Au fost şi acuzaţii din acestea de-a lungul timpului. Aveţi încheiate contracte între compania dumneavoastră şi firme ale oamenilor politici importanţi din România? Există aşa ceva?

D.T: Nu există aşa ceva. Eu când vorbesc de astfel de practici, vorbesc inclusiv de contracte sau de orice fel de forme de asociere, firme ale oamenilor politici, cu oameni politici din România, nu intră în practicile noastre aşa ceva.