FSLI:Guvernul nu înţelege că acordarea a 6% din PIB educaţiei nu este un moft, ci o reală necesitate

Potrivit reprezentanţilor FSLI, din păcate, ca în fiecare an, sistemul educaţional românesc este subfinanţat, în condiţiile în care învăţământul are nevoie acum de fonduri consistente pentru infrastructură şi pentru motivarea resursei umane.

"Dacă analizăm Legea bugetului pentru 2011, constatăm că educaţia a primit aproximativ 3 la sută din PIB, în condiţiile în care media procentului din PIB în ţările UE este de circa 5,2 la sută. Investiţiile din acest sector începute în anii trecuţi vor fi, în cele mai multe cazuri, conservate şi în anii următori întrucât fondurile destinate acestora sunt insuficiente", au declarat reprezentanţii federaţiei sindicale.

Aceştia susţin că România nu a avut un prim-ministru care să fie conştient că, fără modernizarea educaţiei, această ţară nu se poate dezvolta.

"Ar trebui măcar de această dată să luăm exemplul ţărilor care ne sunt superioare, că a investi în educaţie înseamnă a acorda o şansă în plus poporului, pentru o viaţă mai bună", au mai spus reprezentanţii FSLI.

Guvernul va amâna cu doi ani, până în 2014, termenul impus prin lege de la care trebuie să asigure finanţarea sistemului educaţional cu minimum 6% din PIB, justificând că alocarea fondurilor la acest nivel impune un efort bugetar total suplimentar de peste 46 miliarde lei în anii 2012 şi 2013.

Amânarea termenului este prevăzută în Strategia fiscal-bugetară a Guvernului pentru perioada 2012-2014, obţinută de MEDIAFAX.

Noua lege a educaţiei naţionale, publicată în Monitorul Oficial la începutul acestui an, stabileşte că pentru finanţarea educaţiei naţionale trebuie alocat anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din Produsul Intern Brut al anului respectiv. În acelaşi timp, pentru activitatea de cercetare ştiinţifică trebuie alocat anual de la bugetul de stat minimum 1% din Produsul Intern Brut al anului respectiv.

Aceeaşi lege stabileşte că aceste prevederi trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2012.

Strategia Guvernului relevă însă că termenul va fi amânat cu doi ani, până în 2014, cu argumentul cheltuielilor bugetare ridicate.

"Aplicarea acestor măsuri ar presupune un efort bugetar suplimentar în anul 2012 de 22,4 miliarde lei şi de 23,7 miliarde lei în anul 2013", se arată în document.

Strategia a fost aprobată în şedinţa de miercuri a Guvernului.